Curajul rememorării

ZĂPADĂ

  • Citit în limba bosniacǎ
    Sie benötigen den Flashplayer, um dieses MP3 zu hören.
  • Zǎpadǎ, Mile Stojić
    Sie benötigen den Flashplayer, um dieses MP3 zu hören.

O poezie a autorului bosniac Mile Stojic în traducerea Octaviei Nedelcu.

ZĂPADĂ

A fost o dată un oraş în inima lumii
Străzile lui fremătau de muzica cotidiană
Aleile lui de copaci foşneau de suflarea îndrăgostiţilor
Dimineţile lui miroseau a ziare şi pâine proaspătă
Domniţele lui frumos machiate îşi pieptănau cosiţele blonde
căutând ca fiecare zi să fie un monument ridicat frumuseţii lor
Poeţii lui pătimeau din cauza domniţelor acestuia
(aşa se întâmplă în toate oraşele)
A fost o dată un oraş
mângâiat de vântul rece de munte de pe înălţimile din jur
mângâiat pe faţă de şalul din mătase al unei fete
Pieţele lui strâmte glăsuiau din minarete şi clopotniţe
Drumurile lui duceau în viitor şi în lume

Era un oraş de la capătul lumii
Străzile lui erau acoperite de nori întunecaţi, de un fum dens
Aleile lui de copaci fuseseră tăiate ca să se încălzească mâini degerate,
ca să fiarbă supa de amărăciune
Dimineţile lui miroseau a praf de puşcă şi sânge închegat
Domniţele lui frumos machiate îşi tapau cosiţele negre
Ca să-şi ascundă ridurile şi cearcănele de insomnie şi frică
A fost o dată un oraş
mângâiat de canonada de pe înălţimile din jur
Pieţele lui strâmte amuţiseră de o tăcere mormântală
Drumurile lui duceau în umilinţă şi pe lumea cealaltă.

A fost o dată un oraş în inima lumii
Ale cărui lăcaşuri de cult îl implorau pe dumnezeu
să le trimită ziua judecăţii de apoi, sfârşitul lumii
Ale cărui cimitire se revărsau, se revărsau pe trotuare şi străzi
Timp de şapte sute de zile, timp de şapte sute de ani
Moartea se hlizea din fotografiile de familie
Îmbrăţişându-i pe cei mai dragi

A fost o dată un oraş abandonat
şi de divinitate şi de oameni, acoperindu-i chipul cu un şal negru
Aruncându-i domniţele cu cosiţe blonde în braţele diavolului
Iubitele lui tinere, ciclopului la cină
A fost o dată un oraş abandonat de înţelepţi şi poeţi
Lăsat de izbelişte să fie apărat doar de cei necăjiţi şi
dispreţuiţi

A fost o dată un oraş la căpătul lumii
care ardea la masa voastră ca o torţă aprinsă
dar care nu putea topi gheaţa, încălzi inimile încremenite
N-a venit nici ploaia să spele cenuşa şi sângele
N-a venit nici vântul să alunge fumul de pe străzi
lacrimi de pe chipuri. N-a venit nici primăvara să
îmbobocească mugurii, să înverzească ramurile, nici vara
n-a venit nici speranţa şi nici utopia violet

A ieşit la plimbare doar iarna pe trotuarele rănite,
pe străzile transformate în tranşee. Dar inocenţa a început
să strălucească din nou pe acoperişuri
odată cu prima zăpadă.

Sarajevo, vara, 2009

 

Mile Stojić © Mile Stojić
Mile Stojić din Bosnia şi Herţegovina
Mile Stojić, născut în 1955 la Dragićina/Bosnia şi Herţegovina; locuieşte la Sarajevo; a studiat slavistică (limbile slave de sud) la Universitatea Sarajevo (1974-80); lector la Universtitatea din Viena (1993-2002); misiuni jurnalistice şi publicistice în fosta Iugoslavie pentru diferite instituţii mass-media, redactor şef al revistelor literare Odjek (rezonanţă) şi Lica (feţe) din Sarajevo; poet şi eseist, a publicat numeroase cărţi, ultimele titluri fiind Cafe Nostalgija, Eseuri (Zagreb 2008), Među zavađenim narodima, Poezii (Zagreb 2009); în limba germană au fost traduse: În durere cu furie, literatură de război bozniacă (Viena 1996), Fereastră, Cuvinte. Un alfabet bozniac, Eseuri (Klagenfurt 1998); Marea ungurească, Poezii, (Klagenfurt-Viena 2006); membru în clubul P.E.N. şi al Asociaţiei Scriitorilor din Bosnia şi Herţegovina; premii şi distincţii importante: Brankova nagrada, Goranova nagrada, Kočićevo pero, Godišnja nagrada Društva pisaca BiH şi altele;

 

Eine Übersetzung von Klaus Detlef Olof
Klaus Detlef Olof, născut în 1939 la Lübeck, Germania, trăieşte în prezent la Zagreb şi Graz. A studiat slavistica la Hamburg şi Sarajevo; din 1973 predă cu precădere literaturi sud-slave la Universitatea Klagenfurt. Activează de mulţi ani în spaţiul german ca mediator şi traducător din limbile sud-slave, traducând preponderent lucrări din literatura croată şi slovenă, dar şi din literaturile sârbă, bosniacă, macedoneană şi bulgară în limba germană. A tradus, printre altele, opere de Dževad Karahasan, Miljenko Jergović, Zoran Ferić şi Igor Štiks. În anul 1991 a fost distins, pentru activatea sa remarcabilă, cu premiul de Stat al Austriei pentru traducere literară.