Aspectele dezvoltării psihologice ale însuşirii limbajului

Deja de la naştere un om este orientat spre limbaj. Sugarii reacţionează intuitiv la melodicitatea limbii pe care o aude. Primele imitaţii de sunete legate sunt deja acte de comunicare.

Cam din al doilea an de viaţă însuşirea limbii este conştientă. Vorbirea şi gândirea sunt asociate. Copilul îşi însuşeşte - în joacă, dar în permanentă interacţiune socială - o imagine a lumii şi îşi însuşeşte modelul de ordonare a limbii.

Continuarea dezvoltării lingvistice, cognitive şi emoţionale a copilului depinde de situaţia lui socială şi culturală pentru a fi recunoscut ca individ şi tratat corespunzator nevoilor, înclinaţiilor şi capacităţilor sale.
Recomandări:

Corespunzător nivelului de dezvoltare în care se gaseste copilul, se pot face urmatoarele recomandări pentru procesul de învăţare a limbilor străine:
  • Prin naivitatea şi spontaneitatea lor, copiii sunt deosebit de încântaţi şi deschişi faţă de activităţile cu jocuri. Curiozitatea copilărească, în mod normal ridicată, indemnul la explorare, dorinţa de învăţare şi capacitatea de recepţie a copiilor trebuie să fie folosită la învăţământul practic, manual şi prin experimentare.
  • Copiii se orientează în timp şi spaţiu pe realitatea înconjurătoare. Într-un mediu înconjurător nedefinit ei au nevoie de impulsuri stimulative.
  • Pentru a înţelege, copiii au nevoie de ilustrări concrete. Fapte abstracte pot să înţeleagă doar de la o anumita vârstă. Prin urmare, ocaziile şi procedeele de învăţare orientate pe acţiune şi situaţii concrete sunt hotărâtoare pentru succesul învăţării şi pentru a spori placerea de a învăţa.
  • Copiii se pot concentra pentru o scurtă perioadă de timp; capacitatea de memorare de obicei bună a copiilor trebuie exersată sub formă de joacă şi dezvoltată în continuare.
  • Atitudinea de obicei deschisă a copiilor invită la o activitate cu teme interculturale.

Frühes Fremdsprachenlernen

Materialien und Tipps für LehrerInnen