Terenul ca resursă „Interziceţi construitul!“

Aeroportul Berlin-Brandenburg
Aeroportul Berlin-Brandenburg | Foto: Daniel Fuhrhop

În Germania dispar în fiecare zi în jur de 74 de hectare de terenuri neconstruite, ele fiind acoperite de beton şi asfalt. Terenuri preţioase din punct de vedere ecologic sunt înţesate de construcţii şi străzi. Daniel Fuhrhop formulează, prin iniţiativa sa „Interziceţi construitul!“, o propunere de soluţionare a acestei probleme. Din 2013, el documentează pe blogul său consecinţele inexorabile ale şantierelor, arătând ce s-ar putea face în locul acestora.

Daniel Fuhrhop, care susține, prin blogul său intitulat „Interziceți construcțiile!“, introducerea interdicției complete a construcțiilor de orice fel, a fost editor de publicații din domeniul arhitecturii. Timp de peste 15 ani a promovat construcțiile noi. „Iubesc arhitectura, iar clădirile frumoase îmi bucură sufletul“, a explicat activistul. „Și tocmai pentru că mă ocup de atâția ani de clădiri și arhitectură, am ajuns la concluzia că edificiile noi nu mai reprezintă o soluție la ora actuală. Construcțiile noi sunt scumpe, dăunează mediului înconjurător și reprezintă o otravă pentru cartierele deja dezvoltate şi vii. Dacă reușim să refolosim clădirile abandonate și învățăm să utilizăm toate suprafețele într-un mod mai eficient, nu mai trebuie să construim case noi.“ Zonele cu clădiri răzlețe, fluxurile crescute de trafic rutier, centrele părăsite ale orașelor sunt, în opinia sa, consecinţa directă a edificării a tot mai multe centre comerciale noi şi complexe rezidențial în „plin câmp“. Construcțiile noi și scumpe din oraș nu fac altceva decât să ducă la o explozie a chiriilor din centru, în timp ce, totodată, nu există bani pentru renovarea clădirilor deja existente.

Berlin Tempelhof Berlin Tempelhof | Foto: Daniel Fuhrhop Daniel Fuhrhop este convins de faptul că spațiile neconstruite sunt absolut necesare pentru o bună conviețuire în orașe. De altfel, nici nu este singurul care are această părere. Confederația Inițiativelor Civile din Bremen, bunăoară, și-a propus să obțină protejarea, prin dispoziție locală, a 99 de spații neconstruite din orașul său. Berlinezii, la rândul lor, s-au pronunțat, cu ocazia referendumului din mai 2014, în favoarea păstrării Câmpiei Tempelhof, una dintre cele mai mari și mai îndrăgite suprafețe neconstruite din oraș, opunându-se deschiderii șantierelor pe suprafața acesteia.

Un turn de birouri se transformă în spațiu de locuit

Nu este clar dacă cererea de locuințe poate fi acoperită fără construirea unor spații noi. Cu toate acestea, cert este că potențialul ascuns în revalorificarea clădirilor deja existente nu a fost încă pe deplin epuizat. Să luăm, spre exemplu, orașul Frankfurt am Main: numărul locuințelor este limitat, în timp ce sute de mii de metri pătrați de spații comerciale și de birouri stau neocupați. Un turn de birouri de pe Lyoner Straße din cartierul Niederrad a fost transformat, de curând, în bloc de locuințe, numărând aproape 100 de apartamente. Acest lucru reprezintă cu siguranță un impuls pentru transformarea unei zone înțesate de birouri și pe alocuri anoste, într-un cartier plin de viață. La fel, o parcare supraetajată din Münster, rămasă de multă vreme fără clienți, adăpostește, în urma lucrărilor de reconversiune, spații comerciale și birouri, dar și apartamente. 

Leerstand in Bochum Leerstand in Bochum | Foto: Daniel Fuhrhop Suprafețe individuale mai mici, dar mai mult spațiu pentru comunitate: diverse asociații de proprietari – printre care și Wogeno din München – închiriază, conform acestui dicton, apartamente relativ mici, dar cu spații comune generoase pentru gătit, organizarea de petreceri, ba chiar și apartamente pentru oaspeți. Un alt exemplu de eficientizare a spațiului îl reprezintă programele de schimb care oferă chiriașilor bonusuri la mutare. Astfel, o persoană în vârstă rămasă singură își poate lăsa locuința unei familii cu copii, mutându-se într-una de dimensiuni mai potrivite, fără a suferi dezavantaje financiare.

Amânarea noilor proiecte de construcție

A construi durabil înseamnă, în accepțiunea lui Michael Kopatz de la Institutul din Wuppertal pentru Climă, Mediu și Energie, mai ales a construi mai puțin. Materialele și tehnicile inovatoare de construcție au dus, este adevărat, la economii în domeniul energetic, dar aceste economii sunt anulate de valul de neoprit de construcţii noi şi prin creşterea tot mai mare a suprafeţei per cap de locuitor. „În multe regiuni ale Germaniei, numărul populaţiei este în scădere. Cu toate acestea, apar permanent noi suprafeţe construibile în scop rezidenţial ori comercial“, a declarant Michael Kopatz. Din acest motiv, el a recomandat impunerea unui „moratoriu pe suprafaţă locuibilă“: „Comunităţile cu un număr stagnant sau în scădere de locuitori nu trebuie să mai aprobe proiecte noi pentru construirea de clădiri rezidenţiale. Acest lucru va duce la o gestionare mai bună a efectivului de clădiri deja existente. În fond, în Germania, din 40 de milioane de spaţii de locuit, 3,5 milioane sunt neocupate.“ Michael Kopatz a mai declarat că propunerea sa este facil de implementat din punct de vedere administrativ, dar că nu există voinţă politică în acest sens.

Planul privind tranzacţionarea terenurilor

Terenurile oferă hrană pentru oameni şi animale şi materie primă regenerabilă, ele filtrează substanţele periculoase, conţin substanţe nutritive şi oferă apă din depozitele sale pentru alimentarea populaţiei. Pentru a proteja mai bine resursa pe care o reprezintă terenurile, guvernul federal german doreşte să îngheţe suprafeţele destinate aşezărilor umane şi traficului rutier şi să le reducă, până în anul 2020, de la 74 de hectare pe zi de la ora actuală, la 30 de hectare. Ministerul Federal al Mediului susţine acest obiectiv prin „Planul privind tranzacţionarea terenurilor“, un proiect-model, care, în 2015, îşi atinge etapa decisivă. În acest plan sunt implicate circa 80 de localităţi din Germania. Regulile de joc sunt următoarele: se emite o ţintă de economisire a suprafeţelor care se fixează sub forma unor certificate distribuite tuturor localităţilor participante. Cine doreşte să transforme suprafeţe nefolosite în terenuri edificabile, trebuie să prezinte un număr corespunzător de certificate. Nu este necesară prezentarea de certificate pentru construirea pe suprafeţele intravilane, deja dezvoltate. Certificatele pot fi tranzacţionate între localităţi, iar încasările obţinute de pe urma vânzării acestora pot fi folosite, de exemplu, pentru dezvoltarea oraşelor.

Fassadenschwindel in Bremen Fassadenschwindel in Bremen | Foto: Daniel Fuhrhop Indiferent dacă vorbim despre utilizarea eficientă a suprafeţelor, bonusuri pentru mutare sau comercializarea de certificate: cine începe să caute alternative pentru construirea unor noi edificii, poate găsi surprinzător de multe. Revendicarea iniţiativei conduse de Daniel Fuhrhop, de interzicere completă a noilor construcţii, este, în primul rând, o provocare. În fond, însuşi Albert Einstein a spus că „problemele nu se rezolvă niciodată cu aceeaşi metodă de gândire care a dus la naşterea lor.“