Critică literară Moda blogurilor

Avantajul blogurilor literare: prezență pe internet, răspândirea facilă a conținuturilor
Avantajul blogurilor literare: prezență pe internet, răspândirea facilă a conținuturilor | Foto (detaliu): © art_sonik/Fotolia

Bloggerii literari au devenit o prezență obișnuită, fiind între timp parteneri de discuție importanți pentru edituri. Anumite bloguri au ajuns chiar să concureze cu secțiunile literare consacrate din publicațiile print.

Numărul blogurilor literare din Germania a devenit imposibil de ghicit, el poate fi eventual doar aproximat. Să fie poate o mie? Sau poate mai multe mii? Cu siguranță, ele sunt tot mai multe. 400 de bloggeri s-au înregistrat ca atare la Târgul de Carte de la Leipzig din 2015, în 2016 numărul lor crescuse la 800. La întâlnirea bloggerilor organizată de editura Bastei Lübbe de la Köln în 2016, cele o sută de bilete s-au epuizat într-o oră. Cifrele ne arată că critica literară este mai vie decât a fost de multă vreme, iar bloggerii s-au impus în industria literară cu o voce care trebuie luată în seamă.
 
Acest lucru este, de altfel, confirmat și de către edituri. Bunăoară, renumita editură Suhrkamp întreține relații cu 500 de bloggeri. Și Carolina López, purtătoarea de cuvânt a editurii Schöffling & Co. a ținut să sublinieze că timpurile în care se putea trece cu vederea peste bloggeri au apus: „Mediile clasice sunt nevoite să facă economii, iar astfel, importanța bloggerilor va crește tot mai mult, pentru că ei sunt cei către care se îndreaptă consumatorii de literatură”.

FĂRĂ TEAMĂ DE ATINGERE

Până și reprezentanții consacrați ai criticii literare consideră această tendință ca fiind un lucru pozitiv: „Adesea ne plângem cât de puțin atent a devenit publicul față de produsele literare“, explică criticul literar și redactorul revistei Focus, Uwe Wittstock. „Faptul că apar tot mai multe spaţii online care se ocupă în mod calificat cu literatura este lăudabil.“ Cât despre adverbul „calificat“ -  Wittstock ţine să facă unele delimitări. „Majoritatea blogurilor literare se ocupă cu literatura de un anumit gen, din perspectiva fanilor acestui gen“, susţine el. Cele mai noi produse din domeniul literaturii fantasy, de dragoste, polițiste și de groază sunt prezentate cu mare entuziasm, „dar cu puțină distanță critică, ele nefiind deloc analizate. Pentru fanii genurilor literare acest lucru este frumos și util, dar nu are nimic de-a face cu critica literară în sensul propriu al cuvântului.“
 
Bloggerii s-au ferit însă dintotdeauna de „sensul propriu al cuvântului“. Uwe Kalkowski, de exemplu, posesorul blogului Kaffeehaussitzer , a vorbit la întâlnirea bloggerilor de la Köln despre „două îndeletniciri cu totul diferite“, recunoscând faptul că, în ceea ce îl privește, nu deține competențe în ceea ce privește critica literară clasică. Bloggerița Caterina Kirsten a susținut într-un articol publicat în Börsenblatt 2015 o teză asemănătoare: „Blogurile sunt, de regulă, ceva mai puţin pretenţioase şi mai personale, iar posesorii acestora nu se feresc să îşi exprime emoţiile ori să vorbească despre sine; aici are loc o discuţie reală şi cât se poate de directă.“

BLOGGERII, O COMUNITATE DESCHISĂ ŞI INTEGRATOARE

Această atitudine directă este unul dintre motivele pentru care dezbaterile literare au reuşit să se impună în mediul online. Faptul că sunt „mai puţin pretenţioase“ nu se referă doar la tonul discuţiei, ci şi la selecţia cărţilor. Romanele fantasy, de dragoste sau de groază nu ajung decât arareori pe paginile presei print consacrate. Bloggerii le oferă astfel o platformă, iar discuţiile sunt adesea înflăcărate. În plus, bloggerii se înţeleg a fi o comunitate deschisă şi integratoare, care trimit prin linkuri către blogurile altor amatori de literatură.
 
Sigur, despre nivelul recenziilor se poate discuta. Numărul criticilor neprofesionişti, care repovestesc acţiunea romanelor şi dau verdicte emoţionale este mare. La fel se întâmplă şi cu așa numiţii „booktuberi” – un joc de cuvinte format din „book“ şi „Youtube“. Booktuberii vorbesc în faţa unei camere video despre cărţile citite, apoi îşi urcă filmuleţele intenţionat semi-profesioniste pe internet. Şi aceştia devin tot mai cunoscuţi – la ora actuală, numărul lor este estimat a fi între 200 şi 300, cu tendinţă crescătoare.

#wirsindbooktube – Projekt mit 40 deutschen Booktubern

DEZVOLTARE SUBSTANŢIALĂ

Dar tocmai în cazul blogurilor se poate constata o abundenţă de formate, martor al unei dezvoltări substanţiale. Revista online Tell, bunăoară, este condusă de jurnalista şi scriitoarea Sieglinde Geisel, care a strâns în jurul ei o echipă de traducători, bloggeri, critici şi autori. „Tell doreşte să împace pretenţiile secţiunii culturale ale unui ziar cu spontaneitatea blogurilor“, explică Sieglinde Geisel. Şi blogurile Begleitschreiben sau Culturmag se numără printre formatele ambițioase, în care analiza literară de nivel înalt este prioritară. În blogul său, intitulat Kaffeehaussitzer, Uwe Kalkowski a impus o altă perspectivă. În rubrica sa permanentă „Textbaustein“, el extrage segmente de text din diferite romane, comentându-le.
 
Aceste exemple nu fac altceva decât să confirme prognoza autorului și bloggerului Frank O. Rudkoffsky de la începutul anului 2016. „Blogurile“, spunea el, „nu vor înlocui textele de analiză literară, ci doar vor extinde discursul literar, spațiul de joc al literaturii.“ În ceea ce privește viteza, amplasamentul și disponibilitatea, articolele literare din publicațiile print au deficiențele lor. „Ceea ce apare doar în cotidiene sau săptămânale dispare rapid pentru cititorii obișnuiți, neprofesioniști. Pe internet, aceștia pot accesa textele multă vreme“, susține Uwe Wittstock de la Focus. Dar cum a înțeles acest renumit critic să reacționeze la toate acestea? Ei bine, și-a făcut propriul blog, intitulat Büchersäufer.