Educația: studiu comparativ internațional Șocul de după studiul Pisa

La ora de curs
Foto (detaliu): © Kuzmichstudio/iStock

Sistemul școlar german se situează astăzi mai bine față de 2001, când a apărut primul studiu Pisa. Odată cu digitalizarea au apărut însă și următoarele provocări.
 

A fost un șoc anunțat. „Am rămas repetenţi“, titra săptămânalul Die Zeit cu o săptămână înaintea publicării primului studiu al Programului Internaţional pentru Evaluarea Elevilor OECD. Rezultatele au apărut în decembrie 2001: „Mulţi elevi se află la un nivel inferior“, relata Frankfurter Allgemeine Zeitung despre testarea Pisa, competenţele acestora fiind „mult sub media internaţională”.

Cetățenii germani au fost consternați. Crezuseră că sistemul lor de educație era excepțional, iar acum aflau că la citire, matematică și științe ale naturii, copiii lor se aflau pe locurile de la coada clasamentului, mai precis între locul 19 și 25 din 32 de țări participante. La testare au participat elevi de clasa a noua, aceștia având mult de furcă cu întrebările cu un grad ceva mai ridicat de dificultate, care vizau capacitatea de reflecție, de evaluare și de aplicare a celor învățate. Germania a fost ”lider absolut în educație încă din anii 1960 “, a declarat coordonatorul testelor Pisa, Andreas Schleicher, ”dar se vede că am început să o luăm în jos.“ În anii de după șocul Pisa, Schleicher s-a văzut confruntat cu multe critici. Politicienii i-au solicitat demisia, reproșându-i că dorește să se erijeze în salvatoru l școlilor germane.

MAI MULȚI ABSOLVENȚI DE LICEU ȘI STUDENȚI ÎN PRIMUL AN

Schleicher a fost însă și cel care – devenit, între timp director în cadrul departamentului de educație al OECD – a confirmat, în septembrie 2016 că Germania și-a îmbunătățit sistemul educațional ca aproape nicio altă țară. În cadrul prezentării raportului anual al OECD intitulat „Educația pe scurt“, el a declarat că Germania nu este încă un elev-model în materie de educație, dar că a făcut multe în această direcție. În practic nicio altă țară industrializată nu există atât de puțini tineri fără calificare sau loc de muncă. În plus, a mai spus Schleicher, numărul absolvenților de liceu și al studenților din primul an de facultate a crescut mai mult decât în orice altă țară.

Studiile Pisa din anii 2003, 2006, 2009 și 2012 ofereau însă deja unele indicii în susținerea faptului că sistemul de educație din Germania a reușit să treacă peste șoc, elevii din această țară devenind mai buni în comparație cu cei din restul lumii. La ultima testare, aceștia s-au clasat în prima treime. Specialiștii germani din domeniul educației au privit însă cu o oarecare teamă la publicarea noului raport Pisa din decembrie 2016. Va continua oare trendul ascendent cu care s-au obișnuit? Ori poate că vor avea parte de o nouă dezamăgire?

PREA MULTE REFORME?

Reacția cetățenilor la studiul comparativ între landurile federale derulat de Institutul pentru Calitate în Sistemul de Învățământ (IQB) și publicat în octombrie 2016 arată că nesiguranța din școlile germane este încă atotprezentă. Tocmai elevii din landul Baden-Württemberg, care au ieșit mai mereu pe locurile dintâi în primii ani ce au urmat șocului studiului Pisa, au obținut rezultate deosebit de slabe. Imediat după aceea a explodat o dezbatere cu privire la „reforma încâlcită“ din domeniul educației germane. Începând cu „scurtarea intempestivă a duratei educației preuniversitare“ de la 13 la 12 ani, comentatorii publicației Die Zeit  au vociferat că multe alte decizii aleatorii din ultimii ani au contribuit la această cădere. Der Spiegel a cerut, la rândul său: „Vă rugăm să puneți capăt experimentelor!“

Într-adevăr, lista reformelor prin care au trecut școlile din Germania în ultimii 15 ani este lungă: de la restructurarea școlilor cu predare pe tot parcursul zilei și până la despărțirea de școala generală. Modulul de studii pedagogice a fost transferat în cadrul sistemului bachelor-master, iar multe landuri federale au introdus examenul de bacalaureat cu subiecte comune, centralizate. Iar în 2017, landurile vor să selecteze subiectele pentru examenul de absolvire dintr-un pachet comun la nivel federal.

E bine oare să punem capăt reformelor? Au stricat ele oare? Unii consideră că da – cei care, de exemplu, au reușit să impună reîntoarcerea la sistemul cu 13 ani de școală, precum Saxonia Inferioară. Sigur este însă faptul că avântul spectaculos al sistemului de educație german din ultimii 15 ani este un rezultat al reformelor – poate nu al tuturor, dar, în tot cazul, al entuziasmului cu care au încercat să redreseze situația. Felul în care va continua dezbaterea va depinde în mod decisiv de rezultatele noului studiu Pisa. 

MAI PUȚINE INVESTIȚII ÎN INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR

Rămân însă multe lucruri de rezolvat, lucruri la care a făcut referire și directorul departamentului de educație din cadrul OECD. Conform acestuia, Germania a crescut, începând cu anul 2008, cu douăsprezece procente bugetul din domeniul educației preuniversitare, în schimb, în domeniul universitar, Republica Federală Germană alocă astăzi fiecărui student cu zece procente mai puțin. Şi chiar dacă numărul absolvenţilor de liceu şi al elevilor de clasa întâi a crescut, procentul celor insuficient calificați ori fără o formare profesională încheiată se menține, comparativ cu mediul internațional, la 13 la sută, un procent crescut.

Următoarea provocare bate deja la ușă, întrucât elevii germani s-au dovedit a nu depăși media în ceea ce le privește competențele digitale. Sursa acestei informații: un alt studiu comparativ internațional. 

în centrul atenției: științele naturii – studiul pisa, ediția a șasea

Performanțele elevilor de 15 ani din Germania la cele mai importante materii de studiu sunt mult peste media țărilor cuprinse în studiul OECD. Acest fapt a fost relevat de rezultatele celei de-a șasea ediții a studiului Pisa, prezentate la începutul lunii decembrie 2016.  Studiul s-a concentrat pe domeniul științelor naturii. Aici, performanțele elevilor germani au rămas la un nivel similar celor din 2006. A fost constatată, în schimb, o îmbunătățire a performanțelor în ceea ce privește cititul. În schimb, la matematică nu au fost înregistrate modificări substanțiale. Minusuri au apărut din nou la capitolul integrării copiilor și tinerilor imigranți în sistemul şcolar. În plus, studiul a mai confirmat faptul că mediile digitale nu sunt folosite prea des la orele de curs.