Mişcarea Maker La treabă, pur şi simplu

FabLab Berlin
FabLab Berlin | Foto (detaliu): © Stephan Pramme

Mișcarea așa numiților ”makers” s-a dezvoltat puternic în Germania. Au apărut chiar și primele cooperări cu domeniul politic și economic.
 

„Brr, brr, brr“, face imprimanta 3D aflată pe pervaz. În fața unui flipchart, trei tineri discută încet. Ceva mai în spate miroase a kebab turcesc – în jurul unei mese își iau împreună prânzul membrii unui grup de lucru. Cine intră în Fab Lab, un atelier deschis și high-tech din cartierul Prenzlauer Berg din Berlin, poate atinge cu mâna acest amestec special de creativitate, curiozitate, angajament și comunicare. În sălile de lucru de aproximativ 200 de metri pătraţi domneşte o atmosferă concentrată, dar foarte vie. Această atmosferă este tipică pentru mişcarea makers.

Această mişcare, care poate fi înţeleasă ca o formă digitală a trendului do-it-yourself, a apărut în SUA, fiind importată imediat şi în Europa. În Italia – ţara de origine a mini-computerului programabil Arduino, foarte îndrăgit de această mişcare – entuziasmul este la cote ridicate. Şi în Germania au apărut între timp câteva zeci de ateliere deschise, aşa numite Maker Spaces sau Fab Labs (de la „fabrication laboratory“, adică „laboratoare de producție“). De la un an la altul apar tot mai multe evenimente, conferințe și publicații pe această temă. Cele mai mari întâlniri au loc la München, Hanovra și Berlin. „Cu peste 15 târguri de makers de mai mici dimensiuni în spațiul de limbă germană, mișcarea din Germania are, în plus, o caracteristică regională pronunțată“, susține Martin Laarmann, directorul firmei de consultanță Make Germany și unul dintre organizatorii târgului Make Munich.

INOVAȚII DIN MATERIALE TEXTILE, LUMINĂ ȘI METAL

Dar cu se ocupă makerii mai exact? „Conceptul este, din punctul meu de vedere, unul foarte vast“, a declarat Laarmann. El consideră că termenul de maker îi acoperă pe toți cei care pun mâna la treabă. De exemplu, și așa numitele „Repair Cafés“, în care vecinii se ajută reciproc la repararea obiectelor electrocasnice vechi. Unii makeri sunt interesați de modă și experimentează cu materiale textile, alții lucrează cu lumină sau metal. Alții concep obiecte de mobilier sau bijuterii. Dincolo de asta, mai există și destui experți în programare și construcții. Aceștia realizează în atelierele deschise prototipuri de produse electronice inovatoare, sau produc piese de schimb pentru modelele mai vechi. „Aici vin între 20 și 30 de persoane pe zi“, povestește Sam Robinson, managerul Fab Lab Berlin. Odată ajunși la atelier, ei pot folosi laboratorul de textile sau atelierul de tâmplărie, procesează materialele cu ajutorul frezei sau își printează proiectele la una dintre nenumăratele imprimante 3D. 

Uneori, makerii sunt chiar mai creativi decât departamentele de dezvoltare ale marilor companii, iar acest lucru îi face atractivi şi pentru economie. Multe firme high-tech sunt deosebit de interesate să intre în legătură cu makerii. Chiar şi Ministerul Federal al Educaţiei şi Cercetării a recunoscut potenţialul pe care îl are mişcarea pentru economia şi ştiinţa Germaniei, solicitând în consecinţă facilitarea schimbului de experienţe între companii şi tineri dezvoltatori. Fotonica, îndeosebi, adică tehnologia din domeniul utilizării luminii, este unul dintre subiectele cele mai urmărite. Se speră ca în acest domeniu să se primească idei și impulsuri din partea mișcării autonome a makerilor. Acest tip de abordare se numește „Citizen Science“: cetățenii pot participa direct, neintermediați, la procesul științific și de dezvoltare a produselor.

MAI MULT DECÂT UN LEAGĂN PENTRU START-UP-URILE PROMIȚĂTOARE

Dialogul dintre noua generație de inventatori și companiile mari se găsește însă încă în faza de început. În comparație cu alte ţări europene, susţinerea instituţională din Germania este de-a dreptul neglijabilă, după cum explică Laarmann. „Ne-am dori ca politicienii să sprijine mai mult mişcarea.“ Pentru că Maker Spaces ar putea fi mult mai mult pentru viaţa publică decât un simplu leagăn pentru start-up-urile promiţătoare. Ele reprezintă un punct de întâlnire, ele stimulează dialogul dintre hackeri şi meşteşugari, între cei mai tineri şi cei mai în vârstă, între companiile locale şi noile afaceri apărute pe piaţă. „Din acest motiv, chiar şi în oraşele mai mici ar putea să merite deschiderea unui Fab Lab.“

La Fab Lab Berlin, la fel ca în multe alte iniţiative de acest gen, nu toţi makerii vor să dezvolte prototipuri complexe ori să îşi deschidă propria firmă. Mulţi vin aici să se bucure de atmosfera plăcută de lucru, apreciind că pot folosi pentru experimentele lor cea mai nouă aparatură contra unei taxe modice. Democratizarea producției este un alt motiv central al mișcării. „Unii nu vor să facă altceva decât cadouri pentru prieteni“, a declarat Sam Robinson. Dar bineînțeles că și acești makeri sunt întotdeauna bineveniți.