Fake News Când minciuna devine adevăr

Fake News pot modifica ştirile pe care oamenii le cred.
Fake News pot modifica ştirile pe care oamenii le cred. | Foto: © M-SUR - Fotolia

Se pare că ştirile eronate ţintite manipulează opinia publică şi în Germania. Nu numai populiştii de dreapta, ci şi landurile sunt amestecate în această poveste. Într-un astfel de context, alegerile pentru Bundestag devin o provocare.
 

O ştire falsă din noaptea de Revelion 2016/2017: în centrul oraşului Dortmund, în faţa bisericii Sfântul Reinoldi, "cea mai veche biserică din Germania", s-ar fi adunat „o şleahtă de 1000 de bărbaţi de origine arabă“. Conform ştirii, aceştia ar fi strigat "Allah este mare" şi ar fi atacat poliţişti. Iar în final, ar fi incendiat biserica. Povestea are însă un element cheie: nu este reală. Biserica, în fapt cea mai veche din Dortmund, însă nu din întreaga Germanie, nu a ars nicidecum. Conform datelor furnizate de poliţie, artificii abătute de pe traseu ar fi aprins o plasă de siguranţă, fixată de biserică pentru lucrările de renovare. Incendiul a putut fi stins rapid. Poliţia şi pompierii au vorbit despre o noapte de Revelion "normală".

Povestea intră în categoria clasică a ştirilor false, aşa-numitele fake news. În cazul relatat mai sus, informaţia a fost lansată de portalul de ştiri breitbart.com. Breitbart este platforma noii drepte din Statele Unite ale Americii. Ştirea a cunoscut o răspândire virală, iar blogurile şi paginile conspirative au folosit-o ca exemplu de paradă, pentru a arăta că mass media germană tăinuieşte informaţii.

Cazurile precum acesta şi multe altele îi alarmează pe politicieni. Încercarea de a discredita sistemul democratic de stat în întregul său este mult prea bătătoare la ochi. Partidele populiste de dreapta speră să îşi crească popularitatea prin faptul că cetăţenii îşi pierd încrederea în instituţiile statului. Se pare că pentru autocraţi, aceste fake news reprezintă o cale de a destabiliza democraţiile occidentale.

Influenţarea campaniei electorale din Statele Unite ale Americii

Demersul a reuşit în SUA. Serviciile secrete pornesc de la premisa unei influenţări ţintite a atmosferei electorale de către guvernul rus, în favoarea preşedintelui Donald Trump. Pe parcursul campaniei electorale, filiala americană a postului de radio propagandistic rus de stat „Russia Today“ a difuzat o avalanşă de ştiri false privind politica internă a Statelor Unite.
 
Din perspectiva serviciilor secrete ale SUA, preşedintele rus Vladimir Putin este şi responsabil de faptul că la puţin timp înaintea votului, pe platforma de dezvăluiri politice „WikiLeaks“ au fost publicate e-mailuri dintr-un cont hack-uit al lui  John Podesta, şeful de campanie al candidatei Hillary Clinton.

Alegerile pentru Bundestag ca ţintă

În toamna acestui an au loc în Germania alegerile pentru Bundestag. Dieter Sarreither, preşedintele Institutului Federal german de Statistică şi al Biroului Electoral Federal, lansa în ianuarie 2017 următorul avertisment: "Cetăţenii şi mass media trebuie să reacţioneze cu deosebită sensibilitate la ştirile lansate în cadrul prezentei campanii electorale. Trebuie să fie conştienţi de faptul că se fac încercări de manipulare."
 
În cadrul coaliţiei guvernamentale se analizează posibilitatea de a lua anumite măsuri pe plan legislativ împotriva fenomenului fake news. Se discută, de exemplu, despre un "centru de apărare împotriva dezinformării". Pentru unii, constituirea unui astfel de "minister al adevărului" ar fi dificilă într-o ţară care a consfinţit libertatea presei prin Constituţie. Alţii doresc să interzică programele automatizate care diseminează ştiri false în cadrul reţelelor sociale, aşa-numitele Social Bots. Demersul este din start sortit eşecului, având în vedere dificultatea de a identifia autorii unor astfel de programe.

Arbitru al adevărului

Chiar dacă nu este autorul fenomenului "fake news", prin numărul enorm de utilizatori (peste 25 de milioane în Germania şi 1,7 miliarde pe plan mondial), Facebook este cel mai mare propagator de ştiri false. Guvernul federal şi-a propus să îşi facă o datorie din înlăturarea ştirilor eronate. Până în prezent, demersul a dat doar rezultate modeste. Conform propriilor sale declaraţii, Mark Zuckerberg, preşedintele reţelei Facebook, preferă să se bazeze pe faptul că utilizatorii şi jurnaliştii sunt bine informaţi, nedorind să devină el însuşi un "arbitru al adevărului". În orice caz, în viitor, ştirile false ar trebui să fie mai uşor de devoalat.
 
O măsură utilă ar consta eventual şi în închiderea robinetului de finanţări pentru furnizorii de site-uri internet. Prin intermediul hashtag-ului Twitter #keingeldfürrechts (rom.: "fără bani pentru dreapta"), Gerald Hensel a încercat să iniţieze o astfel de dezbatere în Germania. Obiectivul urmărit era acela de a întrerupe sprijinul financiar pe care anumite site-uri internet îl primesc din publicitate. Din păcate, Gerald Hensel a primit ameninţări cu moartea, iar demersul a ajuns într-o fundătură. Cu toate acestea, în rândul operatorilor site-urilor web, acţiunea a generat efecte rapide, şi anume scăderi ale veniturilor. O astfel de abordare ar putea avea poate mai multe şanse de succes decât promulgarea unor noi legi.