Colecţia de jocuri pe calculator Avangarda conservării

Colecţia de jocuri pe calculator a USK (Freiwillige Selbstkontrolle Unterhaltungssoftware)
© USK

În Germania este pe cale să apară cea mai mare arhivă de jocuri pe calculator din lume. Cele peste 50.000 de titluri din colecţii diferite urmează să fie mai întâi înregistrate cu ajutorul unei finanțări federale, apoi strânse laolaltă într-o singură colecţie.

În acest scop şi-au unit forţele trei parteneri: Peter Tscherne (PT) este directorul Fundaţiei Digitale Spielekultur, care organizează şi coordonează proiectul. Andreas Lange (AL) este directorul Muzeului Jocurilor pe Calculator de la Berlin, care şi-a cedat totodată colecţia de jocuri în beneficiul iniţiativei. Sebastian Möring (SM) este specialist mass-media şi coordonatorul Digital Games Research Center de la Universitatea din Potsdam, care contribuie, la rândul său, la completarea colecţiei.
 
Domnilor, cum a apărut ideea acestei colecţii?
 
Andreas Lange (AL): Unterhaltungssoftware Selbstkontrolle (USK), Muzeul Jocurilor pe Calculator şi Universitatea din Potsdam au constatat că deţin fiecare în parte nişte colecţii importante, pline de titluri originale. Prin urmare, dacă unim tot ce am strâns până acum, vom reuşi, fără prea mult efort, să punem bazele unei colecţii uriaşe şi relevante.
 
Peter Tscherne (PT): Fundaţia noastră şi-a propus, printre altele, să crească vizibilitatea jocurilor digitale în rândul societăţii. În acest scop am reunit colecţiile partenerilor noştri, care urmează să devină accesibile publicului larg.
 
Cum se face că jocurile pe calculator şi-au găsit locul într-un muzeu?

Sebastian Möring (SM): ca specialist mass-media şi în domeniul culturii, nu văd niciun motiv pentru care jocurile să nu fie tratate la fel ca filmele, literatura sau muzica. Mai ales că este vorba despre un mediu cu care au crescut cei mai mulţi dintre tinerii de astăzi. Fie că vrem, fie că nu, perspectiva lor asupra lumii este marcată de această experienţă. Prin urmare, este important să ne ocupăm de acest mediu. Mai cred că jocurile au o influenţă importantă asupra felului în care va funcţiona cultura noastră în viitor.
 
PT: Cinzeci la sută dintre toţi cetăţenii germani se joacă jocuri pe calculator. Acest lucru ne dovedeşte chiar şi singur cât de important este acest mediu.
 
AL: Tocmai ce am înţeles cât de însemnată este schimbarea pe care o aduce răspândirea tehnologiilor digitale asupra societăţii şi culturii noastre. Jocurile sunt, din punct de vedere istoric, prima aplicaţie care permite nespecialiştilor să acceseze un calculator. Şi pe viitor copiii vor avea primul contact cu un calculator sub forma jocurilor.

Pongautomat (Atari, 1972) im Computerspielemuseum Berlin Pongautomat (Atari, 1972) im Computerspielemuseum Berlin | Foto: Jörg Metzner, © Computerspielemuseum Jocurile pe calculator sunt digitale. Şi atunci de ce trebuie să le colecţionăm într-o formă fizică?
 
PT: Există, până la urmă, şi colecţii de film, arhive de film şi muzee ale filmului. Şi filmele ar putea fi proiectate şi văzute doar în format digital. Eu sunt însă de părere că are sens să păstrezi filmele pe suportul original..
 
AL: Colecţiile noastre sunt fizice, întrucât reprezintă primele trei-patru decenii de cultură comercială a jocurilor pe calculator, a cărei rădăcini se întind până în anii 1950. Prin urmare, nici nu am putea face altfel. Și alte domenii culturale procedează la fel, întrucât tocmai aceste perioade incipiente sunt deosebit de importante pentru generațiile viitoare, pentru a le arăta cum a evoluat totul. Iar aceste colecții fizice de jocuri pe suporturi originale ne diferențiază de alte colecții mari de jocuri. Arhiva internetului dispune de mii de jocuri vechi, dar niciunele dintre acestea nu sunt în forma originală. Adică nu au licenție. În schimb, fiecare copie fizică a jocurilor din colecția noastră dispune de o licență asociată cu dreptul de a o utiliza.
 
Prin urmare publicul poate juca toate jocurile aflate în colecție?
 
AL: Scopul nostru e să organizăm accesul la jocuri cât mai bine și cu cât mai puține opreliști posibile. Suntem însă conștienți de faptul că mai sunt necesare unele lămuriri din punct de vedere legal.
 
Dar multe jocuri nu mai apar astăzi pe suport fizic. Cum pot fi arhivate acestea?
 
AL: În acest caz trebuie făcută o diferențiere: pe de o parte există jocuri care pot fi descărcate de pe internet. Problema apare atunci când întregul joc se află pe un server, iar jucătorul nu trebuie să facă altceva decât să se logheze. Este, evident, o provocare cu totul inedită să încerci să stochezi asemenea jocuri, pentru că în acest caz, în calitate de colecționar, nu ai nimic palpabil la dispoziție. În ceea ce mă privește, îmi închipui că soluțiile în acest sens vor trebui identificate în parteneriat cu industria jocurilor pe calculator.

SM: Aceasta este, fără îndoială, o problemă a acestui mediu. În cazul unui joc online multiplayer precum EVE Online codul sau programul poate fi făcut disponibil. Dar tot ce au jucat miile de jucători EVE Online pe parcursul ultimilor zece ani este greu de strâns. Aceasta este o particularitate a mediului.
 
AL: Acestea sunt probleme cu care se confruntă și platforme precum Facebook sau alte domenii controlate digital. Din acest punct de vedere, noi, în calitate de păstrători ai jocurilor, suntem și un soi de avangardă nevoită să se confrunte pentru prima oară cu asemenea situații.

Sebastian Moering, Peter Tscherne und Andreas Lange im Gespräch
Goethe-Institut
Sebastian Möring, Peter Tscherne și Andreas Lange discutând.


Colecția include în titulatura sa cuvântul „internațional“. Este ea o colecție internațională, ori își găsește centrul de greutate în Germania?
 
AL: În Germania, jocurile pe calculator primesc încadrarea de vârstă la USK. Prin urmare, arhiva USK se concentrează mai degrabă pe produsele germane. Cu toate acestea, multe dintre jocurile înaintate USK în vederea încadrării sunt realizate în străinătate – jocuri japoneze, jocuri americane, uneori în versiunea germană. Este foarte greu de prevăzut cum se vor raporta generațiile viitoare la acest mediu, la istoria sa. Noi dorim însă să creăm un fundament solid, cât mai vast.
 
PT: Absolut. La USK dispunem de un etaj întreg. Eu mă aflu adesea în arhivă, iar în ultimii ani jocurile internaţionale s-au ridicat la 60-80 la sută din total. Prin urmare, este evident că nu avem cum să ne limităm doar la jocurile germane.
 
Cât va costa acest proiect?
 
PT: Am primit de la Bundestag un acord de finanţare în valoare de aproximativ 140.000 euro în vederea elaborării bazei de date, proces care va dura circa un an. Guvernul federal s-a mai obligat să continue finanţarea pe termen lung, oferind din 2018 suma de 250.000 de euro pentru fuzionarea colecţiilor. Atunci când vom trece la contopirea fizică a colecţiilor, vom avea nevoie de o finanţare ceva mai mare. Dar asta se va întâmpla probabil în 2019.
 
Având în vedere sumele considerabile provenite de la autorităţi, credeţi că acesta este un semnal în vederea recunoaşterii sociale a fenomenului?
 
AL: Cu siguranţă. Din câte ştiu nu a mai existat nicăieri în lume vreo decizie similară.
 
PT: Punerea la dispoziţie a mijloacelor financiare reprezintă un semnal evident. Totodată am citit că Polonia a acordat 20 de milioane de euro în vederea susţinerii branşei, iar asta, fără a face mare tam-tam. În Germania nu a existat o asemenea investiţie. În comparaţie cu ce se întâmplă în Anglia, Franța, Polonia și Canada, la noi vorbim de mărunțiș.
 
SM: Recunoașterea socială este vizibilă și prin frecvența și modurile în care sunt utilizate jocurile pe calculator. Pe Youtube, așa-numitele Let‘s Plays au devenit un fenomen de proporții, în cadrul cărora oamenii se înregistrează jucând și comentând gameplay-ul. Ei vorbesc despre joc și intră în legătură cu alți jucători – aceasta este o formă diferită față de recunoașterea pe care ți-o dau, de exemplu, politicile.