Arhitectură socială în Vietnam Copacii care cresc din case

Implicarea socială şi construcţiile adaptate climei sunt subiecte centrale în discursul internaţional din domeniu arhitecturii. Anh-Linh Ngo, arhitect şi co-editor al revistei „ARCH+“, născut în Vietnam şi care locuieşte astăzi în Germania ne-a explicat care sunt tendinţele curente în acest sens din Vietnam şi ce putem învăţa din arhitectura vietnameză.
 

Domnule Ngo, „think global, build social“ este dictonul unei tendinţe internaţionale care subliniază relevanţa socială a arhitecturii. Arhitecții se ocupă cu probleme sociale și de mediu, dezvoltă soluții creative cu resurse locale, delimitându-se astfel de arhitectura „clasică”. Puteţi să ne daţi exemple în acest sens din Vietnam? 

Projekt Bottle Sail | Do San | 1+1>2 International Architecture ASC Projekt Bottle Sail | Do San | 1+1>2 International Architecture ASC | Foto: Vu Xuan Son Biroul 1+1>2 de la Hanoi se concentrează îndeosebi pe arhitectura socială. În nordul Vietnamului a apărut, bunăoară, proiectul Bottle Sail, un pavilion construit din sticle de plastic reciclate, însăilate cu ajutorul tijelor de bambus. Din punct de vedere vizual, construcția seamănă cu o pânză de corabie umflată de vând. Din perspectivă practică, sticlele constituie un înveliș activ din punct de vedere termic, care oferă țăranilor din acele locuri posibilitatea să crească diverse plante și să își asigure existența. Contextul în care a fost construită această structură este o problemă atotprezentă, anume că micii cultivatori sunt obligați, atunci când cumpără semințe, să se asocieze cu mari concerne agricole. Bottle Sail a fost realizată cu un buget de numai 400 de dolari americani şi construită cu ajutorul unor persoane infectate cu virusul HIV. Proiectul i-a ajutat, aşadar, şi pe aceşti marginali să redevină membri ai comunităţii rurale.

Projekt Bottle Sail | Do San | 1+1>2 International Architecture ASC Projekt Bottle Sail | Do San | 1+1>2 International Architecture ASC | Foto: Vu Xuan Son Un alt exemplu concludent al activităţii 1+1>2 este Ta Phin Community House din regiunea montană Sa Pa. Faţada clădirii comunitare din lemn, chirpici şi tablă ondulată este colorată în roşu aprins, fiind vizibilă și de la mare depărtare. Acest lucru are și o valoare simbolică, întrucât această culoare face referire la pânza cu care își acoperă capul femeile Dao, adică din minoritatea care locuiește pe acele meleaguri. Structura a fost inspirată din tehnicile tradiționale de construcție, iar aerisirea traversantă asigură o răcire suficientă a spațiilor interioare. 1+1>2 au dezvoltat de la zero un acoperiș cu luminator, astfel încât interiorul să nu fie întunecat, așa cum sunt de obicei casele tradiționale. 

Gemeindezentrum in Sa Seng | 1+1>2 International Architecture JSC Gemeindezentrum in Sa Seng | 1+1>2 International Architecture JSC | Foto: 1+1>2 De ce este arhitectura socială atât de specială?

Proiectele cu bugete foarte limitate nu pot fi realizate decât cu materiale disponibile local, ceea ce constituie o mare provocare. Până la urmă, ideea este să traducem idealurile sociale într-o arhitectură contemporană, adică să creăm clădiri funcţionale cu o expresie unitară a formelor. Arhitectura socială este specială datorită felului în care experimentează cu stilurile şi materialele tradiţionale de construcţie. Prin utilizarea creativă a resurselor limitate de la faţa locului se reuşeşte adesea identificarea unor soluţii care sunt mai durabile decât clădirile standard care arată la fel peste tot în lume. Arhitecţii - ai căror relevanţă socială este importantă – nu sunt doar designeri, ei sunt activişti în domeniul creaţiei, ei iniţiază proiecte, îşi procură finanţările şi organizează procese participative.

Oraşele cresc, traficul devine tot mai sufocant, iar metropolele cu o densitate mare de construcţie sunt afectate în mod special de schimbările climatice. Ce soluţii există?    

Nu putem da ceasul înapoi. Clima creată de oameni este o realitate cu care trebuie să lucrăm. Să combaţi aceste probleme cu tehnici tot mai „smart“ de construcţie nu este însă neapărat cea mai bună soluţie. Este necesară înţelegerea faptului că această climă din oraşe, care este rezultatul acţiunilor oamenilor, face ca împărţirea în clima exterioară „naturală” şi cea interioară, „artificială”, să devină un concept depăşit. Prin urmare, nu trebuie dezvoltate perspective şi tipologii cu totul noi pentru viaţa în metropole, aşa cum încearcă să o facă biroul de arhitectură Vo Trong Nghia Architects din oraşul Ho Şi Min.

Wohnhaus | Ho Chi Minh Stadt | Vo Trong Nghia Architects Wohnhaus | Ho Chi Minh Stadt | Vo Trong Nghia Architects | Foto: Hiroyuki Oki Clădirea rezidențială „House for trees“ finalizată în 2014 este un proiect-model pentru felul în care poate fi integrată vegetația tropicală în structura urbană înghesuită. Această casă mono-familială este compusă din cinci corpuri separate grupate în jurul unei curți, amintind de niște ghivece supradimensionate, întrucât în partea superioară cresc copaci. Cine vrea să treacă dintr-o cameră într-alta trebuie să folosească spațiul exterior. Prin urmare, spațiile intermediare devin parte din structura arhitectonică. Locuitorii nu trăiesc sub pavăza aerului condiţionat, izolaţi, ci devin conştienţi că sunt parte integrantă a oraşului lor.

Wohnhaus | Ho Chi Minh Stadt | Vo Trong Nghia Architects Wohnhaus | Ho Chi Minh Stadt | Vo Trong Nghia Architects | Foto: Hiroyuki Oki Pentru arhitecţi, acest lucru înseamnă că nu au de proiectat doar o clădire de sine stătătoare, ci trebuie să ia în considerare ca „spaţiu interior” întregul oraş. Trecerea necesară de la spaţiile individuale la cele comune, de la cele private, la cele publice, de la interior la exterior, artificial şi natural creează raporturi spaţiale diverse, mai complexe.

Aţi spus că abordarea experimentală a tradiţiilor de la locul construcţiei constituie un criteriu de calitate pentru arhitectura socială. Ce rol joacă influenţele internaţionale?

Într-o lume ca a noastră, interconectată şi globalizată, aceste influenţe se regăsesc, fireşte, în lucrările arhitecţilor. În acest context trebuie amintiţi în primul rând arhitecţii Anna Heringer şi Diébédo Francis Kéré, care au devenit între timp adevărate vedete. Ei sunt niște personalități de referinţă, foarte importante și au arătat că atunci când un arhitect se confruntă cu anumite probleme sociale și climatice, cu nevoia de a refolosi materiale și metode de construcție așa zis „sărăcăcioase“, el poate avea o abordare individuală, care la un moment dat poate căpăta recunoaștere internațională. Până la urmă, în calitate de creator chiar vrei să dai naștere unei arte cu putere de influență.

Ce pot învăța arhitecții occidentali de la cei vietnamezi?

Prin intermediul celor două numere dedicate Vietnamului de revista Arch+ am vrut să atragem atenția, pe baza unui exemplu concret, asupra a două tendințe globale: prima dintre acestea, „Vietnam – Avangarda tăcută“ vorbește despre un nou tip de implicare socială în cadrul arhitecturii, care s-a dovedit a fi un bun punct de plecare în vederea reinventării acestei discipline. Cel de-al doilea număr, „Vietnam – Reîntoarcerea climei“ constată o schimbare în ceea ce privește abordarea problemelor climatice. În loc de a le procesa în mod convențional, tehnic, tinerii arhitecți vietnamezi le rezolvă în mod creativ, cu ajutorul mijloacelor arhitectonice.

Cele două numere ale revistei dedicate Vietnamului demonstrează astfel că dincolo de clădirile cu rol social, proiectele care țin cont de climă pot deschide calea spre o nouă relevanță socială. Totodată, ele avertizează asupra tensiunii dintre discursurile regionale și universale, încercând să identifice capcanele apărute în contextul reînvierii tradițiilor.    

Anh-Linh Ngo

Anh-Linh Ngo Foto: David von Becker este arhitect, scriitori şi co-editor al revistei pentru arhitectură şi urbanism ARCH+. În 2015 a întreprins, la invitaţia Goethe-Institut, o călătorie în Vietnam dedicată cercetării şi prelegerilor. În toamna anului 2016 a apărut numărul ARCH+ intitulat „Vietnam – Avangarda tăcută“, iar în februarie 2017, „Vietnam – Reîntoarcerea climei“.