Rețele de socializare în muzee Aproape de oameni

Goethe-Selfie la Muzeul Wallraff Richartz de la Köln
Foto (detaliu): Anke von Heyl

Colecţionare, păstrare, cercetare, formare – acestea au fost până acum sarcinile clasice ale muzeelor. Astăzi însă instituţiile culturale se confruntă cu noi provocări. Muzeele trebuie să se alinieze schimbărilor de la nivel demografic, dar şi obiceiurilor modificate de vizualizare în epoca digitală. În acest sens, vizibilitatea unui muzeu în fluxul informaţional copleşitor joacă un rol decisiv. La fel şi întrebarea dacă acesta lasă vreo urmă permanentă în reţea.
 

Există o nevoie tot mai mare de a lua legătura cu muzeele preferate şi pe internet. O comunicare de succes pe rețelele de socializare nu este posibilă însă decât cu ajutorul unei strategii digitale iscusite. Städel Museum din Frankfurt subliniază importanța pe care o are accesul nelimitat în spațiile sale pentru toți cei interesați. Colecţiile de artă contemporană Nordrhein-Westfalen de la Düsseldorf încearcă să identifice o modalitate de a oferi vizitatorilor o formă individualizată de acces la opere făcând uz de posibilităţile tehnice curente. Chiar dacă încă ezitant, muzeele pun la dispoziţie tot mai des spaţii exclusiv digitale.

EMIŢĂTOR ŞI RECEPTOR

Dar care sunt de fapt spaţiile care pot fi luate în considerare? La această întrebare nu există un răspuns facil, întrucât fiecare platformă are regulile sale și nici grupurile țintă nu pot fi accesate aplicând o simplă formulă.

Selfie im Städel Museum Frankfurt Selfie im Städel Museum Frankfurt | Foto: Städel Museum, Frankfurt am Main Dacă aruncăm o privire asupra activităților de pe Facebook ale muzeelor, constatăm că cele mai îndrăgite contribuții sunt anunțurile privind diverse evenimente, precum și cele care invită vizitatorii să interacționeze cu ele. Unele instituții experimentează cu funcția Live Videos. Facebook funcționează precum vitrinele magazinelor pe o stradă pietonală. Mărcile importante se bucură de cea mai mare apreciere, pe locul întâi dintre toate muzeele din Germania aflându-se, cu peste 500.000 de like-uri, Muzeul Mercedes Benz de la Stuttgart. Dar și muzeele de artă cu expoziții temporare adună destule puncte de la comunitatea Facebook. Bunăoară, Schirn Kunsthalle din Frankfurt are aproape 90.000, iar Bundeskunsthalle din Bonn, peste 75.000 de like-uri.

Pe platforma de microblogging Twitter, muzeele cu un nivel crescut de interacțiuni sunt răsplătite. Dacă izbutesc să descurce iţele comunicației în timp real, îşi pot prezenta conţinuturile mai ales în cadrul unor acţiuni de anvergură internaţională precum #MuseumWeek ori #askacurator, intrând în discuţie cu un public larg.

CINE ÎMPARTE, PARTE-ŞI FACE

Spaţiul online trebuie în tot cazul conectat la cel offline. Aici, muzeele îşi pot crea o suită de urmăritori fideli, care acţionează în reţea, dar şi în mediul analogic, ca ambasadori ai acestora. Evenimente de genul Tweetups – întâlniri personale între persoane cu conturi de Twitter – au demonstrat că acest lucru este posibil. Städel Museum a reuşit să strângă în seara dedicată social media, cu ocazia aniversării a 200 de ani de existenţă, 120 de participanţi, dar cu mult mai mulţi în mediul online. Muzeele gestionează, din postura lor de păstrătoare a unor capodopere și, adesea, a unor arhitecturi neobișnuite, imagini valoroase. Deschizând accesul așa numiților influencers, adică al bloggerilor din social media cu un grad crescut de influență, la aceste imagini, de exemplu prin intermediul unor așa numite „photo walks“ oferite în exclusivitate, instituțiile profită de comunitatea tot mai mare a platformei de fotografie Instagram. Cine caută, de exemplu, după cuvintele-cheie #artwatchers sau #emptymuseum, cu siguranță că devine tentat să viziteze un muzeu.
 

INTERACȚIUNE

Schimbările din sectorul media nu aduc însă cu sine doar premise noi în ceea ce privește felul în care ar trebui să se prezinte un muzeu în exterior. Dar și așteptările vizitatorilor se schimbă. Astăzi, oricine poate crea conținuturi proprii, uzând chiar în mod excesiv de această oportunitate. Reţelele de socializare mizează în primul rând pe interacţiune. Pe scurt, web 2.0 este o unealtă „participativă“, care presupune mai multă implicare decât simpla apăsare a butonului de like.

Social-Media-Abend im Städel Museum Frankfurt Social-Media-Abend im Städel Museum Frankfurt | Foto: Städel Museum, Frankfurt am Main Acțiunile cu cel mai mult succes pe social web trăiesc din ceea ce produc participanții. Un exemplu în acest sens a fost #myRembrandt, o acțiune inițiată de pinacotecile din München. O copie creată special pentru această ocazie a autoportretului lui Rembrandt a oferit bloggerilor și fanilor social media ai muzeului spațiul perfect pentru a-și spune propriile povești, devenind astfel co-curatori de noi conținuturi. Așa s-au putut naște legături emoționale cu arta lui Rembrandt, dar și o strânsă conexiune cu instituția, care poate miza pe susținătorii astfel câștigați și în cadrul acțiunilor viitoare.

MINI-STORYTELLING PENTRU TOATĂ LUMEA

Proiectele nu trebuie să fie întotdeauna de anvergură. Și impulsurile mai timide pot crea user generated content, adică conţinuturi realizate de utilizatori. Bunăoară, Muzeul Schloss Moyland a încurajat în cadrul acţiunii sale #beuysheute mulţi fani ai artistului să contribuie cu propriile lor gânduri cu ocazia aniversării morţii acestuia, atrăgând astfel atenţia în reţea asupra memoriei sale.

Social-Media-Abend im Städel Museum Frankfurt Social-Media-Abend im Städel Museum Frankfurt | Foto: Städel Museum, Frankfurt am Main O acţiune foarte îndrăgită pe diversele reţele de socializare este şi aşa numitul #MuseumSelfie, care încurajează lumea să îşi facă selfie-uri în muzee, devenind astfel parte dintr-o mişcare internaţională. Pe internet există nenumărate referinţe cu privire la un anumit muzeu, ba chiar la o anumită operă de artă. La Osthaus Museum din Hagen, lucrurile sunt chiar mai entuziaste, instituția prezentând o expoziție cu stații de selfie special instalate în fața operelor de artă celebre. În acest fel poate fi ocolită și problema drepturilor de autor care a dus, în unele muzee, la interzicerea fotografierii.


Social-Media-Abend im Städel Museum Frankfurt Social-Media-Abend im Städel Museum Frankfurt | Foto: Städel Museum, Frankfurt am Main La o privire de ansamblu însă, constatăm că muzeele germane mai au de cucerit multe redute ale universului digital. Pentru ca un muzeu să se dovedească de viitor, el are nevoie mai ales de personal instruit. Universitățile sunt astfel rugate insistent să nu treacă peste tema diseminării culturii pe rețelele de socializare, ci, dimpotrivă, să o promoveze în mod explicit. Și atunci, și vizitatorii vor fi mai numeroși.