Digitalizarea în domeniul ilustraţiei Când tableta ia locul tuşului

O ilustraţie de Anemone Kloos pentru „Oraşul verde“
Foto (detaliu): © Anemone Kloos

Computerele, tabletele şi programele digitale au devenit indispensabile în domeniul ilustraţiei. Mai există însă numeroşi artişti care preferă să lucreze cu creionul, tuşul şi hârtia.
 

Ilustraţiile au însoţit textele deja de pe vremea manuscriselor medievale, iar odată cu debutul tipografiei au devenit indispensabile. În ultimii ani, această artă a desenului, care actualmente este un însoţitor frecvent al cuvântului scris în cărţi, ziare, reviste, broşuri şi, desigur, pe internet, traversează un proces galopant de transformare tehnologică. Digitalizarea schimbă arta şi meşteşugul.
 
Unul dintre cei mai cunoscuţi şi renumiţi ilustratori pe plan mondial este Christoph Niemann, născut în 1970 în Waiblingen, Suabia. După unsprezece ani petrecuţi la New York şi numeroase coveruri pentru The New Yorker şi New York Times, din anul 2014 ilustratorul trăieşte din nou la Berlin. Mutarea nu a schimbat nimic în ceea ce îi priveşte pe angajatorii săi sau reuşitele sale. În anul 2017, Christoph Niemann este omagiat în Cartoonmuseum Basel printr-o retrospectivă a operei sale.

Creion şi ştampile din cartofi

La debutul carierei sale în anii 90, Niemann a fost foarte preocupat de noile medii şi le-a abordat deseori în cadrul lucrărilor sale. Coverurile sale traversate de un umor subtil au deconspirat frecvent, în manieră delicată, absurdităţile lumii moderne. Pentru The New Yorker, de exemplu, a creat o geishă japoneză cu o mantie cu personaje Pokémon şi un evantai din telefoane mobile. Niemann combină deseori desene, obiecte confecţionate manual şi fotografii, dând naştere unor imagini ce trezesc în privitor o experienţă "aha" puternică.
 
Apelează la creion, tuş şi culori, dar şi la ştampile din cartofi, scoici şi piese de lego, pictează pe deasupra şi realizează colaje. Multe dintre lucrările lui Christoph Niemann sunt uşor de recunoscut datorită aparentei simplităţi a liniilor negre, "aruncate" pe hârtie prin câteva linii de tuş. În ciuda aspectului handmade, cele mai multe dintre ilustraţii sunt create pe calculator, fără însă ca procesul complex de creaţie să fie perceptibil.

Tablou aglomerat prin care se navighează cu scroll

Ce părere are generaţia tânără de ilustratori despre digitalizare? Artistul Robert Deutsch din Leipzig, promoţia1981, lucrează, printre altele, pentru reviste precum Psychologie heute. Este cunoscut pentru ilustraţiile sale aglomerate, pline de detalii. De curând, artistul a publicat la editura Avant primul său graphic novel, Turing, despre britanicul Alan Turing, genialul pionier în domeniul computerelor. În mod ironic, cartea a luat naştere integral pe hârtie, din culori acrilice.
 
Chiar dacă Robert Deutsch creează uneori ilustraţii cu vectori, preferă totuşi de cele mai multe ori desenul clasic. "Pun mare preţ pe original, deoarece într-o expoziţie acesta face o impresie mai puternică decât o lucrare imprimată." Artistul apreciază însă şi posibilităţile oferite de digitalizare. „Ilustraţiile animate mi se par pline de farmec; de exemplu ziarele animate din filmele Harry-Potter.“ În plus, prin intermediul magazinelor online se pot câştiga bani frumoşi din ilustraţii şi merchandising. Apar şi proiecte noi, care trezesc în Robert Deutsch bucuria experimentării. Webradio-Novela Lutherland, mai exact o serie de piese radiofonice scurte, produsă de postul de radio Mitteldeutscher Rundfunk, îl tratează în anul Reformaţiei 2017 pe Martin Luther într-o manieră neconvenţională. "Creez un uriaş Wimmelbild, respectiv un tablou aglomerat şi bogat în detalii, prin care se poate naviga cu scroll. În diferite puncte ale tabloului, privitorul poate asculta câte un episod al seriei. Posibilităţile nu sunt însă nici pe departe exploatate la maxim."

Desene animate

La fel ca şi Robert Deutsch, ilustratoarea Anemone Kloos apreciază şi ea estetica desenului clasic pe hârtie. Desenele sale filigrane, elegante, uneori cu o tentă de poveste, decorează numeroase reviste şi cărţi pentru copii, de exemplu Im Land der Wolken (în trad.: În ţara norilor). Din portofoliul artistei în vârstă de 30 de ani fac parte şi decoraţiunile pe pereţi şi cele din categoria streetart. "Punctul de plecare pentru toate imaginile pe care le creez este desenul de mână în creion sau tuş. Pe hârtie lucrez mai repede, cu mai mult curaj şi mai ţintit", consideră artista. Ilustratoarea scanează apoi desenele şi le procesează mai departe digital. Un exemplu în acest sens este personajul fantastic creat pentru calendarul UNICEF: „Zeul fântânii“, din a cărui barbă cârlionţată picură apă.  "Mi se pare foarte frumoasă împletirea dintre digital şi analogic, fără ca imaginile să dezvăluie modul în care au luat naştere."
 
Anemone Kloos şi-a creat un fond propriu de fundaluri şi structuri scanate, pe care le foloseşte atunci când este nevoie. "Fenomenul digitalizării aduce cu sine transformări captivante. E-book-urile, de exemplu, pot fi accesorizate cu efecte muzicale şi de lumină, iar cititorul poate interacţiona cu cartea şi cu ilustraţiile." Unele ilustraţii ale Anemonei Kloos pentru spoturi publicitare şi videoclipuri explicative sunt animate şi însoţite de text şi muzică. "Astfel se creează o atmosferă şi o bogăţie a conţinutului, care nu pot fi atinse niciodată printr-un desen bidimensional".
 
Curiozitatea lui Christoph Niemann pentru inovaţii digitale l-a făcut să se preocupe mai nou de app-uri pentru smartphone-uri. După app-ul tip carte ilustrată "Streichelzoo" (în trad.: Zoo de mângâiat), artistul a realizat în anul 2016 Chomp. Christoph Niemann combină aici animaţii inspirate, animale, meserii sau situaţii ilustrate cu fotografii selfie, pe care userul le realizează el însuşi. Utilizatorii tineri sau mai vârstnici intră în roluri pline de umor, iar simultan se creează un efect comic, căruia nu i se pot opune nici măcar cei care refuză contactul cu realitatea digitală. Nu aţi vrut niciodată să fiţi un ceas cu cuc?