Studiu „Generation What?“ „Pierderea încrederii nu înseamnă resemnare“

Tinerii sunt sceptici, însă implicați.
Tinerii sunt sceptici, însă implicați. | Foto (detaliu): © Creativemarc - Fotolia

Un studiu actual arată că tinerii europeni au puțină încredere în politică și media. Ceea ce nu înseamnă nicidecum o implicare mai mică, afirmă Maximilian von Schwartz, coordonator de proiect în cadrul Institutului de Sondare a Opiniei Publice Sinus.  
 

Domnule von Schwartz, „Generation What?“ este cel mai amplu studiu la nivel european de până la acest moment, care analizează generația tinerilor cu vârsta între 18 și 34 de ani. A implicat circa un milion de tineri din 35 de țări. Tinerii au fost chestionați, printre altele, în ceea ce privește raportul lor față de politică și de mass media. Pentru un studiu științific este o cifră impresionantă, nu?

Absolut! Pe de altă parte, trebuie menționat faptul că Generation What? nu a fost un studiu pur științific. Obiectivele propuse și metodologia au fost altele. Ne-a interesat să ajungem la un număr cât mai mare de tineri, cărora să le adresăm o paletă neobișnuit de largă de întrebări. În fond, putem afirma că Generation What? nu reprezintă doar un studiu, ci și un proiect multimedial.

Ce înseamnă acest lucru pentru interpretarea rezultatelor?

În niciun caz nu înseamnă că rezultatele sunt privite cu mai puțină seriozitate. Rezultatele sunt poate în anumite domenii mai puțin selective decât în alte studii. Noi suntem însă convinși de faptul că ele ilustrează în mod cât se poate de reprezentativ stările fundamentale.

Ce ați putut constata în ceea ce privește încrederea tinerilor europeni cu vârsta între 18 și 34 de ani în instituțiile politice?

Maximilian von Schwartz Maximilian von Schwartz | Foto (Ausschnitt): © Sinus Institut Încrederea este îngrijorător de redusă. Vedem că în proporție de 82 la sută, tinerilor europeni le lipsește încrederea în politică. Dintre aceștia, 45 la sută au indicat chiar că „nu au deloc“ încredere în instituțiile politice.

Cum se explică această situație?

Studiul a constatat faptul că tinerii adulți sunt parțial foarte nemulțumiți de sistemul politic. 87 la sută dintre aceștia sunt de părere că inegalitatea socială este în creștere. 90 la sută dintre tineri afirmă să banii joacă în societatea noastră un rol mult prea important. În plus, majoritatea este de părere că politicul nu este capabil să rezolve probleme importante.

De exemplu?

De exemplu problematica climatică sau corupția. Un aspect interesant este acela că topul țărilor care a rezultat din întrebarea noastră cu privire la încrederea în politică se suprapune aproape perfect cu indicele de percepere a corupției al agenției Transparency International. Putem vedea cum în țări precum Elveția, Germania și Olanda, cu alte cuvinte țări în care acest indice este cel mai mic, încrederea în instituțiile politice este cea mai mare. Pe de altă parte, încrederea tinerilor este cea mai redusă în țări în care rata șomajului este ridicată.

Implicarea nu s-a pierdut

Cum vă explicați faptul că în Germania, în ciuda condițiilor cadru favorabile, 23 la sută dintre tineri afirmă totuși că nu au încredere în politică?

Unul dintre motive ar putea fi polaritatea socială, care există totuși în Germania și este condiționată de un grad foarte redus de mobilitate socială. Tinerii germani din straturile sociale inferioare consideră că au la dispoziție șanse de avansare relativ reduse. Ei sunt în general mult mai puțin optimiști în ceea ce privește viitorul decât tinerii ce provin din pătura mai educată. La acestea se mai adaugă faptul că, în ochii multor tineri, fenomenele politice par a fi înscenate și a se desfășura departe de realitatea imediată a vieții lor. Distanța care rezultă față de viața de zi cu zi face, bineînțeles, dificilă acordarea de încredere.

Ați pus întrebări și în ceea ce privește angajamentul politic și ați constatat cu această ocazie ceva foarte interesant.

Într-adevăr. S-ar putea concluziona cu ușurință că o pierdere a încrederii în politică conduce automat la o implicare mai redusă. Corelația însă nu se confirmă. În ciuda gradului ridicat de neîncredere, 15 la sută dintre tineri au afirmat că au fost angajați într-o organizație politică. Încă 30 la sută consideră acest lucru posibil. Se pare că o frustrare generală nu conduce totuși la resemnare.

Ce ne puteți spune despre relația dintre tinerii europeni și mass media? 

Într-adevăr, la întrebarea dacă au deplină încredere în mass media, doar două procente dintre respondenți au răspuns cu da, în timp ce 39 de procente dintre tineri nu au deloc încredere. Pe de altă parte, trebuie să recunoaștem că noțiunea de media nu a fost diferențiată prea mult. Dacă am fi întrebat în mod specific în acea direcție, se poate pleca de la premisa că oferta publică legală este privită mai cu încredere. În Germania, la fel ca în cazul instituțiilor politice, valorile nu sunt chiar atât de mici. ”Doar“ 22 de procente dintre tineri declară că nu au deloc încredere în media.

Sensibilitate redusă față de populism

Sunt aceste cifre suficiente pentru a vorbi despre o criză a încrederii?

Cred că trebuie să le luăm în serios, fără însă a dramatiza. O explicație pentru gradul relativ ridicat de scepticism afișat de tineri față de conținuturile publicate în media poate fi faptul că folosesc o diversitate mult mai mare de informații din cele mai diverse surse, care, în principiu, nu sunt întotdeauna demne de încredere. Din această perspectivă, o anumită atitudine de scepticism bazal este chiar oportună. Putem astfel vedea că generația tânără este foarte repede precaută atunci când vine vorba de a investi ceva cu încredere.

În opinia dumneavoastră, ce efect are acest deficit de încredere asupra mecanismelor democrației?

Pe de o parte există bineînțeles pericolul instrumentalizării acestui deficit de încredere pentru scopuri populiste. În același timp, vedem la tineri o sensibilitate mai mică față de cerințele populiste. De exemplu, participanții la studiu au fost întrebați dacă în perioade de criză, pe piața germană a muncii ar trebui favorizați cetățenii germani. Peste 75 la sută au răspuns cu nu. În plus, peste 90 de procente dintre tineri sunt pentru solidaritate. Deficitul de încredere în politică pare a nu conduce în mod automat spre tendințe naționaliste.
 

Maximilian von Schwartz, coordonator de studii în cadrul Institutului SINUS, a condus studiul la nivel european Generation-What? (2017) în calitate de cercetător-sociolog principal. Înainte de activitatea sa la Institutul SINUS din Berlin, a studiat științe economice și economie comportamentală la Heidelberg, în SUA și în Olanda.