Sfera privată și digitalizarea „Facebook nu este sufrageria de acasă"

Sfera privată mai poate fi garantată în epoca internetului?
Sfera privată mai poate fi garantată în epoca internetului? | Foto (detaliu): © 3d © Bounlow-pic - Fotolia,com

Platforme de socializare, telefoane inteligente, așa numitul Internet of Things – ce șanse mai are sfera privată? Sau a devenit aceasta oare un concept desuet? În cele ce urmează, o conversație cu Jan Philipp Albrecht, un apărător convins al protecției datelor.
 

Domnule Albrecht, facem selfie-uri, postăm comentarii, suntem permanent pe internet și împărtășim public și de bunăvoie tot ce ni se întâmplă. Trăim oare într-o lume post-privacy?

Sunt convins că cei mai mulţi oameni vor să se bucure de sfera privată şi în epoca digitală. Ei vor mai ales să controleze cine, când şi cum află lucruri despre ei. Din punct de vedere juridic şi tehnic, şi pe internet sunt posibile garantarea sferei private şi protecţia datelor. Avem doar nevoie de niște reguli potrivite.

Dar şi felul în care înţelegem noi ce este sfera privată s-a schimbat definitiv. Nu mai există o delimitare strictă între sfera intimă, privată şi cea publică.

Conceptul sferei private s-a modificat mereu de-a lungul deceniilor şi secolelor, nu doar de când a apărut digitalizarea. Cu toate acestea, şi acum sunt lucruri pe care le povestim doar bunicii, altele pe care le spunem angajatorului, altele pe care le împărtăşim surorii noastre mai mici şi altele pe care le comunicăm, de exemplu, companiilor de asigurări. Există în continuare sfere cât se poate de bine delimitate, iar mulţi utilizatori se gândesc foarte bine mai înainte să spună ceva despre ei pe internet. Aceşti utilizatori caută, prin urmare, oferte care să le protejeze datele, oferte care să le menajeze sfera privată.

„mulţi utilizatori au devenit mai prudenţi“

Credeţi că s-a schimbat ceva în acest sens în ultimii ani? Au început oare europenii să se gândească mai bine la acest lucru? Dorința de protejare a sferei private a redevenit importantă?

Sigur că da! Acesta este un lucru care poate fi lesne observat. Odată cu introducerea Timeline de către Facebook, în urmă cu câțiva ani, care ne permite să urmărim ce am postat pe platformă în ultimii ani, mulți utilizatori s-au speriat. Ei nu erau conștienți de cât de publică a devenit viața lor. Astăzi, mulți utilizatori au devenit mai prudenți, întrucât și-au dat seama că Facebook nu este sufrageria lor de acasă. Și extensiile anti-tracking pentru browser şi serviciile de comunicare criptate sunt utilizate tot mai mult.

Din păcate nu este întotdeauna posibil să faci economie de date. De exemplu pe smartphones, utilizatorii trebuie să accepte că aplicaţiile le accesează tot soiul de date. Oare suntem încă prea comozi?

Faptul că am devenit mai sensibili la subiecte precum sfera privată şi protecţia datelor nu ne face în mod automat mai bine înzestraţi pentru digitalizare. În fond, noi ca societate nu reuşim să ţinem pasul cu evoluţia tehnologică. Prin urmare, misiunea cu care ne confruntăm nu poate fi dusă la capăt decât împreună. Doar legea nu ne mai poate apăra. Trebuie să ne educăm pentru a fi pregătiţi pentru această lume nouă, pentru că evoluţia va continua. La un moment dat vom avea maşini fără şofer, iar ele probabil că ne vor filma permanent. La fel, vom avea de-a face cu pagini de internet dotate cu inteligenţă artificială, care vor vorbi cu noi, dar ne vor înregistra şi dialogurile.

„SUNTEM DEPENDENŢI DE ANUMITE PLATFORME“

Adesea, utilizatorii nici nu au de ales. Ei trebuie să accepte condiţiile de utilizare ale platformelor, altfel nu pot folosi serviciul. În ce măsură poate dicta mediul politic acestor companii să schimbe regulile de joc?

A fost, până la urmă, o vreme în care nu puteai cumpăra de la supermarket alimente fair trade. Cine voia să cumpere cafea trebuia să se servească din ce se găsea pe rafturi. De abia mai târziu au apărut şi alternativele, iar acestea se vor impune şi în mediul digital. Din păcate, astăzi ne aflăm în situaţia în care suntem foarte dependenţi de anumite platforme sau sisteme de operare. Politicienii trebuie să spargă aceste monopoluri şi să susţină ofertele alternative.

Dar de ce este atât de importantă sfera privată pentru democraţie?

Libertatea comunicării şi de exprimare trebuie să fie garantată. Discursul democratic are de suferit atunci când oamenii se tem că ce au spus în mediul privat poate constitui ulterior un dezavantaj pentru ei. De exemplu, atunci când solicită un credit la o bancă sau când aplică pentru un loc de muncă. Asemenea discriminări au deja loc. Şi reclamele sunt deja setate pe baza căutărilor sau cumpărăturilor anterioare ale utilizatorilor.

„LA NIVEL INDIVIDUAL AVEM ACUM MULT MAI MULTE DREPTURI“

În ultimii ani aţi avut o contribuţie esenţială la crearea noului Regulament European privind protecţia datelor. Care este situaţia politică de astăzi?

Am reuşit să adoptăm Regulamentul în primăvara anului 2016, acesta fiind votat cu o largă majoritate în ambele Camere, atât în Parlamentul European, cât și în Consiliu. Acesta va intra în vigoare în mai 2018 în toate statele UE și se va aplica tuturor companiilor care intră pe piața europeană –  adică și companiilor din Silicon Valley sau din China. Toate aceste companii trebuie să respecte regulile europene de protecţie a datelor, altfel vor trebui să plătească nişte amenzi cumplite. Asta a făcut ca multe companii să aplice încă de pe acum regulile severe europene în afacerile pe care le derulează pe tot cuprinsul lumii.

Care sunt cele mai importante inovaţii în ceea ce îi priveşte pe cetăţeni?

Cel mai important lucru este că protecţia datelor trebuie luată în serios de companii – iar asta, pentru că, în sfârşit, poate fi aplicată în mod consecvent. Dincolo de asta, la nivel individual, avem acum mult mai multe drepturi. Companiile sunt obligate să informeze utilizatorii în mod explicit ce se întâmplă cu datele lor. Şi nu prin intermediul unor explicaţii lungi, cu termeni pe care nu îi pot înţelege decât juriştii. Probabil că va apărea un sistem care va conţine simboluri simple, standardizate.

O sferă privată în pofida interconectării complete – aceasta este viziunea dumneavoastră?

Eu îmi doresc să fim cu toţii capabili să umblăm cu datele din fiecare zi într-un mod la fel de liber şi autonom cum o facem, de exemplu, atunci când mergem la cumpărături. Şi acolo trebuie să luăm mereu decizii: să iau produsul acesta sau pe celălalt, să plătesc în numerar sau cu cardul, evit un anumit magazin, îl prefer pe altul? La fel de suveran şi de auto-determinat trebuie să ajungem să ne mişcăm şi în spaţiul digital.  
 

Jan Philipp Albrecht Jan Philipp Albrecht | Foto (Ausschnitt): © Fritz Schumann Jan Philipp Albrecht, născut în anul 1982, este din 2009 deputat al formaţiunii Die Grünen în Parlamentul European. El este vice-președintele Comisiei de Afaceri Interne și de Justiție și membru locțiitor în Comisia pentru Piața Internă și Protecția Consumatorului. Jan Philipp Albrecht a condus negocierile Parlamentului European cu privire la noul Regulament UE privind protecția datelor.