Transgender
Puterea modei

Sadak | Berlin Fashion Week | Colecțiile primăvară/vară 2016
Foto | Soeren Stache, © dpa / picture alliance

Moda are o funcție de avangardă pentru discursurile relevante din punct de vedere social. Ea reflectă tematica transgender și face ca granițele dintre masculin și feminin să devină tot mai permeabile.
 

Atunci când William Fan realizează o colecție, se gândește la materiale și siluete. La o combinație de materiale nobile, precum mătasea și lâna, și la croieli inspirate din îmbrăcămintea de lucru funcțională. Nu se gândește în termeni de femei și bărbați. Deoarece stilul lui William Fan nu are sex. Creatorul realizează cămăși clasice și jachete, paltoane și pantaloni lejeri. Singurul compromis pe care îl face: toate piesele au mărimi de la XS până la XL, dat fiind faptul că trupurile oamenilor sunt diferite în ceea ce priveşte înălțimea și lățimea.

William Fan | Herbst/Winter 2017/18 William Fan | Herbst/Winter 2017/18 | © William Fan Îmbrăcămintea care poate fi purtată de femei și bărbați deopotrivă se numește unisex. Vreme îndelungată, termenul a fost sinonim cu unsexy și cu o modă atât de lipsită de formă, încât putea găzdui orice corp. El redevine însă interesant într-o epocă care recunoaște faptul că polaritatea dintre femei și bărbați nu este nici pe departe atât de naturală. Persoanele născute cu caracteristici biologice masculine se pot simți feminine și invers. Dihotomia masculin-feminin nu reproduce realitatea, ci este un construct cultural.
 

Jocul cu identitățile

”Modei pe care o creez, eu nu îi pun eticheta ‚pentru bărbați‘ sau ‚pentru femei‘, afirmă William Fan, care trăiește și lucrează în Berlin și în Hongkong. El se numără printre cei mai talentați tineri creatori de modă din Germania.
 
  • Esther Perbandt | Herbst/Winter 2017/18 Foto: Birgit Kaulfuss
    Esther Perbandt | Herbst/Winter 2017/18
  • Esther Perbandt | Herbst/Winter 2017/18 Foto: Birgit Kaulfuss
    Esther Perbandt | Herbst/Winter 2017/18
  • Esther Perbandt | Herbst/Winter 2017/18 Foto: Birgit Kaulfuss
    Esther Perbandt | Herbst/Winter 2017/18
  • Esther Perbandt | Herbst/Winter 2017/18 Foto: Birgit Kaulfuss
    Esther Perbandt | Herbst/Winter 2017/18
  • Esther Perbandt | Herbst/Winter 2017/18 Foto: Birgit Kaulfuss
    Esther Perbandt | Herbst/Winter 2017/18
  • Esther Perbandt | Herbst/Winter 2017/18 Foto: Birgit Kaulfuss
    Esther Perbandt | Herbst/Winter 2017/18
Atunci când este întrebată dacă moda sa este androgină, creatoarea de modă Esther Perbandt, care trăiește de asemenea în Berlin, vorbește despre „modele Gender-Bender“. Esența rezidă tocmai în această stare borderline. Pentru Esther Perbandt, moda reprezintă un schimb de identități. „Este un joc și nimeni nu cere o apartenență clară.“ În cadrul unei reprezentații legendare, pentru labelul său berlinez Sadak, designerul Saša Kovačević a adus pe podium bărbați în burkasuri multicolore. A fost show-ul care a s-a bucurat de cea mai mare atenție în cadrul Fashionweek 2015..

William Fan | Herbst/Winter 2017/18 William Fan | Herbst/Winter 2017/18 | © William Fan Diferențele dintre femei și bărbați devin tot mai fluide și în ceea ce priveşte prezentările de modă. Modelele transgender sunt la fel de prezente în cadrul campaniilor marilor case și lanțuri de modă ca și pe prima pagină a revistelor de modă cunoscute. Este un moment important pentru acceptanța fenomenului transgender. În noiembrie 2016, Aydan Dowling a fost primul trans-bărbat care a apărut pe coperta ediției americane a revistei Men's Health. Câteva luni mai târziu, ediția germană l-a pus pe copertă pe un alt transsexual, și anume Benjamin Melzer. Trans-femeia Andreja Pejic este un supermodel celebru. În februarie 2017, sub titlul „La beaute transgenre“ (în trad. ”Frumusețea transgender”),  ediția franceză a revistei Vogue a avut-o pe copertă pe transsexuala Valentina Sampaio. 
 
Modele transgender au existat și în trecut, însă fenomenul nu a fost tematizat. La rândul ei, nici problematica identității sexuale nu este una nouă. În anii 70, David Bowie, alias Ziggy Stardust, a cochetat cu ambiguitatea, la fel ca și Amanda Lear, Grace Jones și, mai recent, Conchita Wurst. Ștergerea identității sexuale are o istorie îndelungată și se regăsește, de exemplu în tradiția travestiților și așa-numitelor drag queens.

Dizolvarea granițelor sexuale

Modei îi revine un rol determinant, deoarece ea este cea care, la oamenii îmbrăcați, ne oferă codurile de recunoaștere a unui bărbat și a unei femei și care ne ajută să ne declarăm reprezentanții celuilalt sex. Deghizările și confuziile reprezintă teme populare în comedii, fie că este vorba despre piesa shakespeariană As you like it sau despre Some like it Hot a lui Billy Wilder.

William Fan | Sommer 2017 William Fan | Sommer 2017 | © William Fan Moda posedă astfel puterea de a defini sexele. În plus, joacă un rol de avangardă atunci când este vorba despre dizolvarea granițelor dintre sexe. La finalul anului 2016, Gertrud Lehnert, profesoară la Universitatea Potsdam, împreună cu Maria Weilandt au publicat cartea Ist Mode queer? Neue Perspektiven der Modeforschung ((în trad. Este moda queer? Noi perspective ale cercetării în domeniul modei). Gertrud Lehnert efectuează de mult timp cercetări în domeniul modei și al granițelor între sexe. „Queerness reprezintă evitarea intenționată și conștientă a normelor și  aspectelor vizuale“, afirmă cercetătoarea. Și completează: „Termenul queerness provine din comunitatea homosexualilor și lesbienelor și înseamnă a trăi în afara normelor hetero, a te simți și a te pune în scenă în mod diferit și a genera alte imagini despre sine. În esență, se poate spune că queerness înseamnă instabilizarea importanțelor, a atribuirilor și a tot ceea ce aparent este de la sine înțeles.“
 
Moda tratează în manieră diversă tematica identității sexuale. Și o face în felul său propriu ludic, tranzitoriu și, de asemenea, un pic superficial. Cu toate acestea: În special datorită faptului că, prin funcția sa de avangardă, moda atrage atât de mult atenția asupra sa, ea devine un factor important care poate atrage asupra fenomenului transgender o atenție sporită, contribuind astfel la acceptarea sa în cadrul societății.