Artă din coduri

Un univers din coduri. Vizitatorii expoziției „Open Codes. Viața în lumi digitale” organizată de Centrul pentru Artă și Media din Karlsruhe (ZKM | Zentrum für Kunst und Medien Karlsruhe) sunt transformați într-un corp de date digital.
Un univers din coduri. Vizitatorii expoziției „Open Codes. Viața în lumi digitale” organizată de Centrul pentru Artă și Media din Karlsruhe (ZKM | Zentrum für Kunst und Medien Karlsruhe) sunt transformați într-un corp de date digital. | © ZKM | Karlsruhe, Foto: Felix Grünschloß

Arta și robotica nu au nimic în comun? Nici pe departe. Inteligența artificială reprezintă pentru mințile creative atât un instrument de lucru, cât și un concurent. În plus, revoluția digitală furnizează artei teme pentru reflecția critică.

Un algoritm acuzat de crimă. Prin interpretarea sa artistică și apoi prin filmul The Trial of Superdebthunterbot, artista londoneză Helen Knowles explorează dacă un cod de computer care ia decizii în mod autonom poate fi făcut responsabil de erori fatale. În acest caz, de decesul a doi studenți, morți în urma unor experimente medicale. Lucrarea Helenei Knowles face parte din expoziția Open Codes organizată în cadrul  ZKM | Zentrum für Kunst und Medien Karlsruhe, care a explorat până în august 2018 relația dintre coduri, artă și viața în lumile digitale.

Algoritmii pot fi întâlniți într-o măsură tot mai mare în toate domeniile vieții. Calculează cine este solvabil, automatizează războiul, descoperă însă și bolile de timpuriu sau editează independent trailere pentru filme horror – ca, de exemplu, software-ul „Watson“ dezvoltat de IBM. Și incită lumea artistică. Inteligența artificială (în limba engleză: Artificial Intelligence, AI) schimbă perspectivele și procesele creative, transformând chiar și roboți și software-uri în artiști. În așa-numitul Deep Learning, software-ul AI recunoaște tipare aidoma unui creier uman, iar cu fiecare nouă experiență învață în mod autonom, putând astfel lua decizii automatizate într-o măsură tot mai mare.

Algoritmii sunt ca instrumentele muzicale

Proiectul de cercetare „Google Magenta“ experimentează cu creativitatea generată în mod artificial. O echipă de cercetători lucrează la algoritmi care produc muzică, materiale video sau artă vizuală. Aplicațiile sunt făcute publice pe platforma open source „TensorFlow“, astfel încât dezvoltarea poate fi impulsionată de alți artiști și alte minți creative. Programul „Performance RNN“, de exemplu, compune muzică. Google Magenta recunoaște că ”lucrării generate îi lipsește încă, ce-i drept, coerența pe care o așteptăm de la o piesă de pian”. Cu toate acestea, sunetele produse în mod artificial sunt „impresionante“.
 
Dezvoltatori precum profesorul britanic de informatică Simon Colton lucrează de câteva decenii la un software creativ. Se site-ul său internet, robo-artistul dezvoltat de Simon Colton, pe nume „Painting Fool“, dorește ca ”într-o bună zi să fie luat în serios ca artist creativ independent”. Software-ul pictează opere de artă abstracte, iar între timp face acest lucru atât de bine, încât nu se mai poate distinge care lucrare este creată de mâna omului și care de mașină. Colton a combinat aplicația „Painting Fool“ și cu un software de recunoaștere a emoțiilor, ceea ce-i permite ca în cazul portretelor să capteze cromatic diferitele emoții.
 
Für die „Sculpture Factory“ Series von Davide Quayola fertigen Industrieroboter von Michelangelo inspirierte Skulpturen an. Für die „Sculpture Factory“ Series von Davide Quayola fertigen Industrieroboter von Michelangelo inspirierte Skulpturen an. | © Davide Quayola Artistul italian Davide Quayola folosește algoritmi pentru a aduce o nouă perspectivă asupra unor capodopere din lumea artei. În piesele finale, picturile renascentiste care reprezintă materia primă a tablourilor sale abstracte colorate devin greu de recunoscut. Seria sa Iconographies are la bază opere celebre din patria sa. Cu ajutorul unui software AI, originalele au fost remixate, detaliile și culorile au fost denaturate și scoase în evidență. „Abuzul tehnologiei este interesant pentru a descoperi lucruri noi“, este de părere Quayola. Software-ul însă nu îl poate înlocui pe el, artistul. Rolul acestuia doar se modifică. Davide Quayola vede algoritmii ca pe niște „instrumentele muzicale“, la care poate cânta.

 Tehnologia transformă și procesul de producție. Arta digitală nu mai este de mult timp o muncă solo. Artiștii cooperează deseori cu dezvoltatorii, iar software-urile sau roboții pot deveni și ei parte din echipă. Seria lui Davide Quayola Sculpture Series cuprinde sculpturi inspirate din Michelangelo realizate de roboți industriali, iar procesul are loc live la fața locului, direct în galeria de artă. Geneza lucrării devine astfel parte integrantă a actului artistic.

Shopping-Tour în Darknet

Un număr mare de tineri artiști conceptuali consideră gradul tot mai mare de automatizare, Big Data și inteligența artificială drept material pentru lucrările lor. Ei explorează fenomenul digitalizării prin arta critică din punct de vedere social.
 
Un tutorial de hacking pentru un automat de Cola, Ecstasy sau încălțăminte de sport fake. Pentru un proiect artistic, în fiecare săptămână un bot cu 100 de dolari în Bitcoins a făcut un tur de shopping prin magazinele Darknet, precum Agora și Alpha Bay. Produsele alese aleatoriu au fost trimise unei galerii elvețiene. Random Darknet Shopper a fost programat de !Mediengruppe Bitnik din Zürich și Londra. La fel ca și Helen Knowles prin ședința sa fictivă de judecată, proiectul dorește să atragă atenția asupra abisurilor algoritmilor. De exemplu, cine este răspunzător atunci când un software încalcă legea.

  • Trăim într-un univers format din coduri. Expoziția „Open Codes. Viața în lumi digitale“ organizată  de Centrul pentru Artă și Media din Karlsruhe (ZKM | Zentrum für Kunst und Medien Karlsruhe)  își propune să înțeleagă această lume din biți și bytes. © ZKM | Karlsruhe, Foto: Felix Grünschloß
    Trăim într-un univers format din coduri. Expoziția „Open Codes. Viața în lumi digitale“ organizată de Centrul pentru Artă și Media din Karlsruhe (ZKM | Zentrum für Kunst und Medien Karlsruhe) își propune să înțeleagă această lume din biți și bytes.
  • Chiar la început, vizitatorii cunosc o transformare digitală a propriei persoană în cadrul instalației  „YOU:R:CODE“ realizată de Bernd Lintermann. Plecând de la imaginea lor reflectată în oglindă, sunt transformați progresiv într-un corp de date digital, până când, la final, sunt reprezentați doar  sub formă de cod. © ZKM | Karlsruhe, Foto: Felix Grünschloß
    Chiar la început, vizitatorii cunosc o transformare digitală a propriei persoană în cadrul instalației „YOU:R:CODE“ realizată de Bernd Lintermann. Plecând de la imaginea lor reflectată în oglindă, sunt transformați progresiv într-un corp de date digital, până când, la final, sunt reprezentați doar sub formă de cod.
  • Printul digital „Open Doors“ creat de Shawn Maximo aruncă o privire asupra culturii muncii  din zilele noastre, cu accent pe branșa tinerilor programatori și a start-up-urilor.  Idealul creativității și flexibilității la locul de muncă se află în opoziție cu presiunea timpului  și a performanței. © ZKM | Karlsruhe, Foto: Felix Grünschloß
    Printul digital „Open Doors“ creat de Shawn Maximo aruncă o privire asupra culturii muncii din zilele noastre, cu accent pe branșa tinerilor programatori și a start-up-urilor. Idealul creativității și flexibilității la locul de muncă se află în opoziție cu presiunea timpului și a performanței.
  • Cine este de vină atunci când un software provoacă moartea unor oameni? Instalația video  „The Trial of Superdebthunterbot“ a Helenei Knowles prezintă o ședință de judecată fictivă  împotriva unui algoritm. © Helen Knowles
    Cine este de vină atunci când un software provoacă moartea unor oameni? Instalația video „The Trial of Superdebthunterbot“ a Helenei Knowles prezintă o ședință de judecată fictivă împotriva unui algoritm.
  • Datamining este cuvântul-cheie. În prezent, tot ceea ce facem online este înregistrat și evaluat.  Pot fi distilate modele și din mișcările corporale și folosite apoi ca date? Prin dans,  filmul lui Julien Prévieux „Patterns of Life“ explorează diferite încercări de a cuantifica  mișcările corporale. © Julien Prévieux, Foto: Courtesy Jousse Entreprise gallery
    Datamining este cuvântul-cheie. În prezent, tot ceea ce facem online este înregistrat și evaluat. Pot fi distilate modele și din mișcările corporale și folosite apoi ca date? Prin dans, filmul lui Julien Prévieux „Patterns of Life“ explorează diferite încercări de a cuantifica mișcările corporale.
  • Un candelabru, care transmite semnale Morse. O programare corectă face posibil și acest lucru.  Candelabrul din sticlă de Murano creat de Cerith Wyn Evans transmite sub formă de semnale  morse capitolul „Stages of Photographic Development“ din cartea „Astrophotography“ (1987)  de Siegfried Marx. © Watanabe Osamu, Mori Art Museum
    Un candelabru, care transmite semnale Morse. O programare corectă face posibil și acest lucru. Candelabrul din sticlă de Murano creat de Cerith Wyn Evans transmite sub formă de semnale morse capitolul „Stages of Photographic Development“ din cartea „Astrophotography“ (1987) de Siegfried Marx.
  • Prin activitățile sale de mining, Republica Populară Chineză a devenit în cele din urmă cel  mai mare producător de bitcoins pe plan global. Pentru instalația sa mixed media intitulată  „Chineses Coin (Red Blood)“, perechea de artiști UBERMORGEN.COM a vizitat o fabrică  chineză de Bitcoin-Mining și a filmat ce se întâmplă acolo. © UBERMORGEN.COM, Foto: Courtesy Carroll/Fletcher, London
    Prin activitățile sale de mining, Republica Populară Chineză a devenit în cele din urmă cel mai mare producător de bitcoins pe plan global. Pentru instalația sa mixed media intitulată „Chineses Coin (Red Blood)“, perechea de artiști UBERMORGEN.COM a vizitat o fabrică chineză de Bitcoin-Mining și a filmat ce se întâmplă acolo.
  • Cum întinzi o capcană unei mașini autonome, fără șofer?  După cum arată și imaginea  „Autonomous Trap 001“, este suficient un cerc desenat pe carosabil. Asta pentru că  programarea vehiculului nu îi permite acestuia să treacă peste linii continue.  Artistul James Bridle este el însuși inventatorul unui vehicul self driving și pune la  dispoziție software ca open source. © James Bridle
    Cum întinzi o capcană unei mașini autonome, fără șofer? După cum arată și imaginea „Autonomous Trap 001“, este suficient un cerc desenat pe carosabil. Asta pentru că programarea vehiculului nu îi permite acestuia să treacă peste linii continue. Artistul James Bridle este el însuși inventatorul unui vehicul self driving și pune la dispoziție software ca open source.

La finalul anului 2015, când a avut loc scurgerea a milioane de date de utilizatori din portalul de întâlniri extraconjugale Ashley Madison, găsindu-se și zeci de mii de profiluri fake, echipa de artiști de la !Mediengruppe Bitnik a transformat datele și abuzul digital în artă. Profilele fake fuseseră dezvoltate chiar la solicitarea agenției Ashley Madison. Deoarece pe portal erau înscriși mult mai mulți bărbați decât femei, agenția a comandat programarea unor chatboturi feminine pentru a comunica și flirta cu utilizatorii pe platformă. Pentru expoziția Is anyone home lol,  ce a putut fi vizionată în 2017 și în Berlin, artiștii din cadrul !Mediengruppe Bitnik au recreat aceste femboturi. Acestea au apărut pe ecrane LCD sub forma unor avataruri mascate, amplasate la nivelul ochilor adulților, și au purtat conversații de chatroom cu vizitatorii expoziției.  

Pe lângă distopiile digitale, algoritmii pot fi însă și destul de drăgălași. Artistul Channing Hansen din Los Angeles folosește software-uri pentru a calcula materialul, textura și culorile lucrărilor sale confecționate din lână. Pe baza acestor informații, creează apoi decorațiuni murale tricotate cu aspect psihedelic, ce arată liniștitor de analogic.