„Operațiunea Z". Modul în care propaganda mediatică a prezentat Armenia ca susținător al Rusiei
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului „Unprejudiced” cu sprijinul Programului Parteneriatului Estic și al Ministerului Federal de Externe al Germaniei în toamna anului 2022.
Autoare: Lusine Voskanyan
Opinia oficială și neoficială a Armeniei cu privire la invazia rusă în Ucraina a fost influențată de propria sa relație complicată cu Rusia. Rusia controlează infrastructurile strategice ale țării, cum ar fi distribuția de gaze și căile ferate. În plus, o bază militară rusă se află în Gyumri, al doilea oraș ca mărime din Armenia, în apropiere de granița cu Turcia. Pe de altă parte, cel de-al doilea război din Nagorno-Karabah, în urmă cu doi ani, și confruntările din Armenia din 2021 și 2022 au provocat o dezamăgire uriașă cu privire la Rusia. Armenia nu a sprijinit Rusia atunci când a izbucnit războiul. Cu toate acestea, propagandiștii Kremlinului și grupurile pro-Kremlin au lansat o campanie pe rețelele de socializare, prezentând Armenia ca un susținător înfocat al invaziei ruse în Ucraina.
Context: Criza postbelică din Armenia
Situația politică din Armenia a fost puternic afectată de războiul din Nagorno-Karabah din 2020. La începutul războiului, Rusia a avut rolul de mediator principal între Armenia și Azerbaidjan. Războiul s-a încheiat cu înfrângerea Armeniei și, prin urmare, aceasta a fost forțată să accepte concesii dureroase, cum ar fi returnarea controlului asupra regiunilor din jurul Nagorno Karabah și plasarea forțelor ruse de menținere a păcii în interiorul Karabahului pentru a asigura securitatea populației armene locale. Partea armeană a pierdut 4000 de soldați, în timp ce alți mii au fost răniți.
În lunile următoare, Armenia a trecut printr-o criză politică. Confruntările militare frecvente cu Azerbaidjanul, care existau deja pe teritoriul Armeniei, au făcut ca țara să fie extrem de vulnerabilă în contextul schimbărilor geopolitice și politice viitoare.
Când Rusia a invadat Ucraina, ecoul războiului recent și al consecințelor sale dezastruoase era încă prezent și mulți experți au considerat că posibilitatea unui război la scară largă între Armenia și Azerbaidjan a devenit și mai mare.
Răspunsul guvernului armean după invazia rusă în Ucraina
Deși poziția neutră a guvernului armean față de invazia Rusiei în Ucraina a fost criticată în străinătate, aceasta părea a fi singura opțiune disponibilă. În ciuda situației extrem de tensionate din regiune și a faptului că Rusia este singurul partener strategic și militar pe care Armenia îl are (cel puțin pe hârtie), Evrevanul nu a sprijinit oficial Moscova în agresiunea militară împotriva Ucrainei.
La 22 februarie 2022, când președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a anunțat recunoașterea regiunilor Donețk și Luhansk, ministerul armean de externe a emis o declarație în care sublinia că recunoașterea „regiunilor Donețk și Luhansk nu se află pe agenda Armeniei.”
Neutralitatea Armeniei a fost exprimată în reacțiile sale în timpul voturilor din cadrul Adunării Generale a ONU din martie și din octombrie. Atunci când Adunarea Generală a ONU a condamnat „în termenii cei mai fermi" invazia Rusiei în Ucraina, Armenia s-a abținut. Același lucru s-a întâmplat și pe 12 octombrie 2022, când Armenia s-a abținut de la votul referitor la o rezoluție a Adunării Generale care condamna anexarea proclamată de Rusia a oblasturilor Donețk, Luhansk, Kherson și Zaporizhzhya. Cu toate acestea, este de remarcat faptul că, înainte de invazie, Erevanul a votat oficial împotriva rezoluțiilor ONU care condamnau anexarea Crimeei de către Rusia.
Reacția publică la invazia rusă în Ucraina
Când a izbucnit războiul din Ucraina, traumele psihologice și alte consecințe ale propriului război erau încă proaspete în societatea armeană. După experiența recentă a războiului, majoritatea populației a fost devastată de vestea războiului din cealaltă regiune post-sovietică.
Cu toate acestea, alții și-au amintit cum parlamentul ucrainean a sărbătorit succesul armatei azere în Nagorno-Karabah.
Mai mult, unii politicieni ucraineni importanți au declarat că deschiderea de noi fronturi împotriva Rusiei, de exemplu în Nagorno-Karabah, ar avea un impact pozitiv asupra Ucrainei. Evident, astfel de declarații au influențat opinia publică cu privire la războiul ruso-ucrainean.
Cu toate acestea, la Erevan au avut loc proteste împotriva războiului din Ucraina, organizate nu numai de localnici, ci și de persoane relocate din Ucraina, Belarus și Rusia.
„Operațiunea Z“ în presa armeană
Deși autoritățile armene nu au făcut niciodată declarații de susținere a Rusiei în războiul împotriva Ucrainei, mai multe grupuri pro-Kremlin din Armenia și grupuri pro-guvernamentale din Rusia au încercat să prezinte Armenia ca fiind un susținător deplin al invaziei. O campanie mediatică pe care fact checkerii armeni o numesc „Operațiunea Z".
Campania a avut două obiective. În primul rând, să creeze impresia că Armenia sprijină Rusia, vizând societatea rusă. În al doilea rând, aceste incidente sunt folosite de lobbyiștii și bloggerii azerbaidjeni și pro-azerbaidjeni pentru a face apel la comunitatea internațională să sancționeze Armenia.
Fact-checker-ul din Erevan, Ani Avetisyan, spune că principalele teze de propagandă au fost răspândite în primele luni ale războiului, când situația din Ucraina era principalul subiect în presă.
„De ceva timp, canalele Telegram și anumite persoane, inclusiv Margarita Simanyan* și Mika Badalyan**, își foloseau resursele pentru a arăta că Armenia, ca stat, sprijină Rusia trimițând muniție și ajutor umanitar. Mika Badalyan** a inițiat chiar personal strângerea de fonduri pentru a trimite ajutor în Donbas și a prezentat acest lucru ca fiind o „mișcare la nivel național",- spune Avetisyan.
Primul caz important a fost înregistrarea video a agățării unui afiș cu inscripția „Armata rusă" pe podul Kievyan din Erevan. Ideea unei astfel de campanii a fost atât de nepopulară, încât rețelele de socializare au susținut că este un fals. Cu toate acestea, fact-checkerii de la Media.am au descoperit că afișul a fost agățat și îndepărtat rapid în aceeași zi, pe 27 februarie. Afișul poate fi văzut în imaginile surprinse de camerele de supraveghere din zonă. Acțiunea s-a desfășurat dis-de-dimineață și a durat 9 minute, de la ora 8:16 până la 8:25. Afișul a fost îndepărtat atât de repede încât nici măcar locuitorii din zonă nu l-au văzut.
Cu toate că procesul și înregistrarea video a agățării bannerului au fost dubioase, acesta a fost distribuit la scară largă pe Twitter și în presa internațională. De exemplu, publicația belarusă Nexta l-a postat, dar ulterior l-a șters.
„Videoclipurile despre steaguri și afișe agățate au fost distribuite pe canalele telegram și pe Twitter atât de mult încât au avut o anumită influență asupra opiniei publice despre Armenia. Pe Twitter, lobbiștii din Azerbaidjan distribuiau, de asemenea, aceste materiale și le reprezentau ca fiind un motiv pentru a sancționa Armenia, considerându-le o bază pentru această acțiune", adaugă Ani Avetisyan.
Nexta a distribuit și o postare a „Sputnik Armenia" despre mitingul de susținere a Rusiei organizat de micul Partid Comunist din Erevan. Postul de presă bielorus nu a menționat că la miting au participat aproximativ 20 de persoane și că partidul nu are nicio influență politică.
„Astfel de cazuri nu reflectă opinia populației din Armenia, deoarece chiar și după aceste așa-zise mitinguri sau demonstrații, ele nu au devenit tema principalelor canale media și nu au primit reacții. Scopul a fost însă clar: să construiască o opinie negativă despre Armenia în rândul publicului străin sau să arate publicului din Rusia că nu este singur și că Armenia îi susține. În orice caz, aceste videoclipuri sau mitinguri nu au fost organizate pentru armenii locali",- spune fact-checker-ul cu sediul la Erevan.
Un alt incident de acest fel a avut loc la școala nr. 19 din Gyumri, unde elevii au fost forțați să se alinieze formând litera Z în semn de solidaritate cu Rusia. Școala funcționează lângă baza militară rusă din Gyumri, iar aici învață copiii angajaților bazei militare, ai personalului militar și ai diplomaților ruși, precum și copiii armenilor din localitate. Școala este finanțată de Ministerul Apărării din Rusia, este condusă de legislația Federației Ruse. Fotografiile cu elevii au provocat indignare pe rețelele de socializare, deoarece în mare parte a fost distribuită fără context și fără a se menționa faptul că aceștia sunt copiii personalului bazei militare.
Pe 28 martie, publicația azeră Haber Global, care operează în Turcia, a afirmat că avioanele de luptă Su-30 achiziționate de Armenia în ultimii ani au fost trimise în Rusia, iar de acolo pe frontul din Ucraina, citând date ale serviciilor de informații turcești.
În pofida negării Ministerului Afacerilor Externe al RA, știrea s-a răspândit în presa internațională. Drept urmare, Ministerul Apărării din Armenia i-a invitat pe atașații militari acreditați în țară la baza militară a Ministerului Apărării din Republica Armenia, unde erau staționate avioanele de luptă.
Acestea sunt doar câteva exemple ale încercărilor de manipulare mediatică și de propagandă menită să creeze o imagine a Armeniei ca susținător al Rusiei. În realitate, atât opinia publică, cât și cea oficială cu privire la relațiile cu Rusia trece prin schimbări dramatice ca urmare a războiului din Nagorno Karabah (2020) și a recentelor confruntări din interiorul Armeniei.
*Editor-șef al organizațiilor media de propagandă controlate de statul rus RT și Rossiya Segodnya. La sfârșitul lunii octombrie, a declarat că i s-a interzis accesul în Armenia.
** Mika Badalyan, liderul mișcării „Eliberarea", blogger. El conduce un canal Telegram
