LIBERTATE PRIN CULTURĂ?

România a fost împinsă  într-o formă de izolare în timpul regimului comunist, când Nicolae Ceaușescu a tăiat comunicarea cu lumea exterioară. În această atmosfera generală, marcată de teama permanentei supravegheri și a repercursiunilor acesteia, de imposibilitatea de a călători în occident sau de a emigra, cultura a reușit, totuși, să găsească subterfugii și să se dezvolte într-o formă de „rezistență” împotriva îndoctrinării și propagandei. Nu doar programele Radio Europa Liberă au jucat un rol esențial în acest sens, ci și unele biblioteci și institute culturale occidentale care, paradoxal sau nu în acest context, au fost lăsate să-și deschidă porțile în România. Astfel, în ciuda supravegherii severe și omniprezente a Securității, instituții culturale precum Biblioteca Franceză/Institut français, Casa de Cultură a RFG/Goethe-Institut, Biblioteca Britanică/ British Council, Biblioteca Americană sau Biblioteca Italiană au reprezentat ferestre către lumea liberă și au jucat un rol de accelerator al mișcărilor de integrare culturală.

La 100 de ani de la deschiderea Institutului Francez în România, la 45 de ani de la inaugurarea Goethe-Institut la București și la 35 de ani de la Revoluție, vă invităm în data de 17.02.2025, la ora 19.00, la Pavilionul Goethe-Institut (Calea Dorobanților 32), la o discuție despre rolul culturii și al institutelor culturale străine în timpul dictaturii comuniste.

Cu: Germina Nagâț (membră a Colegiului CNSAS), Liviu Tofan (scriitor și jurnalist, a lucrat între 1973-1994 în redacția românească a Radio Europa Liberă, mai întâi ca redactor de știri, apoi ca șef al secției de Știri și ulterior ca director-adjunct), Eufrozina Băițan (responsabila Mediatecii Institutului Francez și colaboratoare de 30 de ani a IF), Florin Țurcanu (istoric și profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din București și vizitator frecvent al Bibliotecii Franceze încă înainte de 1990).

Moderatori: prof: Joachim Umlauf, Roxana Lăpădat

Discuția va avea loc în limbile română și engleză.

Evenimentul este organizat de Goethe-Institut București și Institutul Francez din România, în cadrul proiectului Horizon Europe NARDIV - United in Narrative Diversity?, finanțat de Uniunea Europeană.

Cu ocazia finisajului instalației performative „In the Loop of Cultural Times: 45 Years of Goethe-Institute in Romania”.

***
Institutul Francez din România a fost fondat pe 29 mai 1924 la București, ca succesor al Institutului Francez de Studii Superioare din România. Devenind o parte integrantă a rețelei culturale franceze din străinătate, s-a extins ulterior la Cluj, Iași și Timișoara. Sub coordonarea Ministerului pentru Europa și Afaceri Externe, Institutul Francez din România promovează cooperarea culturală, lingvistică, științifică și academică, precum și colaborarea cu instituțiile și reprezentanții societății civile.

Sărbătorirea Centenarului Institutului Francez din România are ca scop consolidarea legăturilor profunde dintre Franța și România, care au rezistat în ciuda provocărilor timpului. Evenimentele comemorative, organizate pe parcursul unui an (mai 2024 – mai 2025), vor oferi ambelor țări un nou impuls, creând un cadru inspirațional pentru a contura viitorul prin cultură, tineret, francofonie și angajamente comune față de democrație, mediul înconjurător și pace în Europa.

Pe 26 noiembrie 2024, Goethe-Institut a marcat 45 de ani de existență în România. Deschis la București în 1979, a fost primul institut cultural al RFG într-un stat membru al Pactului de la Varșovia, fiind rezultatul unor eforturi diplomatice îndelungate. Inaugurarea sa a fost posibilă grație unui acord semnat în 1973, cu ocazia vizitei la Bonn a lui Nicolae Ceaușescu. Până și denumirea institutului a fost obiectul unor lungi negocieri: abia din 1990  poartă oficial titulatura de Goethe-Institut, până atunci fiind cunoscut drept Casa de Cultură a Republicii Federale Germania / Kulturinstitut der Bundesrepublik Deutschland, deși era coordonat de către centrala Goethe-Institut din München. Încă de la deschiderea sa din 1979, a funcționat pe trei paliere de activitate: programe culturale, o bibliotecă și cursuri de limbă germană.