Expoziție Harun Farocki: Despre deteritorializarea muncii

Harun Farocki Goethe-Institut

Jo, 04.04.2019 -
Jo, 25.04.2019

Goethe-Institut // Pavilion 32, Calea Dorobanți 32

Expoziția de artă video este produsă de Goethe-Institut București în colaborare cu Neuer Berlin Kunstverein (n.b.k.)
Curator: Silke Wittig

Harun Farocki
(1944–2014) este considerat a fi unul dintre cineaștii germani cei mai importanți și mai influenți pe plan internațional. Devenit cunoscut în anii 60 prin filmele sale politice și prin emisiunile TV sofisticate, începând cu anii 90, cineastul este prezent și în scena artelor vizuale, realizând peste 100 de filme experimentale și documentare, scurtmetraje, filme artistice și instalații. 

Harun Farocki – Despre deteritorializarea muncii
În cadrul expoziției vor fi expuse atât lucrări din anii 1990 și 2000, cât și din opera mai recentă a artistului. Evenimentul se concentrează pe probleme sociale ce vizează transformarea muncii în epoca postindustrială și se apleacă cu precădere asupra unor aspecte precum condiționarea societății cu privire la prestarea de servicii, auto-optimizare și flexibilitate, din care decurge dizolvarea granițelor muncii temporale, spațiale și materiale.

Vernisaj Harun Farocki: Despre deteritorializarea muncii
4 aprilie, 19:00 – 22:00
Pavilion 32, Goethe-Institut

19:30 Introducere în expoziție de către curatoarea Silke Wittig
Intrare este liberă iar introducerea va avea loc în limba engleză.


Lista lucrărilor prezentate integral în expoziție 

Arbeiter verlassen die Fabrik in 11 Jahrzehnten ©Arbeiter verlassen die Fabrik in 11 Jahrzehnten, 2006, Harun Farocki MUNCITORI PĂRĂSIND FABRICA ÎN 11 DECENII (INSTALAȚIE VIDEO - 12 CANALE, A/N ȘI COLOR, SUNET, 36 MIN
)

În cadrul acestei instalații cu 12 monitoare, artistul Harun Farocki tematizează iconografia cinematografică a muncitorilor și a fabricilor în 110 ani de istorie universală a filmului. Sunt prezentate scene din filme binecunoscute, de la pelicula Muncitori părăsind fabrica Lumière din Lyon (1895) a fraților Lumière și până la producția lui Lars von Trier Dancer in the Dark (2000). În context social, scena din fața fabricii are o importanță deosebită, deoarece după părăsirea fabricii începe viața privată. Porțile fabricii marchează separația clară dintre programul de lucru și timpul liber, dintre locul în care se muncește și spațiul privat. Repetiția ca principiu industrial, se regăsește aici îmbrăcată într-o formulă de expresie cinematografică. Prin paralelismul filmelor și prin repetarea permanentă, spațiul expozițional se transformă el însuși într-o uzină. 


Leben BRD ©Leben BRD, Harun Farocki, 1990 VIAȚA ÎN RFG (FILM 16 MM PE VIDEO, COLOR, SUNET, 83 MIN)

A privi viața ca pe un test, a testa acțiuni și a-și optimiza propria persoană - acestea sunt aspecte esențiale ale muncii în realitatea postmodernistă. Pe lângă testarea materialelor și testele de rezistență la care sunt supuse scaunele de mașină, capacele de WC și saltelele, producția Leben BRD prezintă o sumedenie de scenarii de instruire, exersare și simulare. În afară de probele profesionale, care fac parte din procesul de calificare în cadrul școlilor de poliție, al cursurilor pentru moașe sau al unui training pentru interviuri de angajare, este vorba și despre munca la propriul sine, de ex. pentru optimizarea relațiilor interumane. Filmul funcționează după principiul unor instrucțiuni de utilizare pentru viața din RFG în anul 1990 și formulează o critică la adresa societății, care se manifestă prin împletirea cu ajutorul montajului a procedeelor de testare a materialelor cu tehnici de role-playing ca training la locul de muncă.


Die Bewerbung ©Die Bewerbung, Harun Farocki, 1997 CANDIDATURA (MATERIAL VIDEO, COLOR, SUNET, 58 MIN)

În pelicula Die Bewerbung (în trad. Candidatura), Harun Farocki filmează exerciții și cursuri pentru candidatura la angajare, în care șomeri, tineri care au renunțat la școală sau manageri de top, învață cum să se vândă cel mai bine atunci când participă la un interviu de angajare sau aplică pentru o poziție mai bună, cu un salariu mai mare. Candidații învață normele sociale la care trebuie să se adapteze, strategiile lingvistice și posturile corporale care promit reușita și tiparele comportamentale care trebuie exersate pentru a se impune în competiția pentru muncă. Harun Farocki pune în lumină lupta pentru adaptare și pentru păstrarea stimei de sine - o luptă încărcată cu o tensiune care în contextul așteptărilor sociale nu este ușor de depășit.


Die Umschulung ©Die Umschulung, Harun Farocki, 1994 RECONVERSIA (MATERIAL VIDEO, COLOR, SUNET, 44 MIN)

Die Umschulung (în trad. Reconversia), realizat deci după reunificarea Germaniei, este un fel de remake la filmul Die Schulung (în trad. Instruirea), care prezintă modul în care manageri sunt instruiți de către un coach în materie de self-marketing după toate regulile capitalismului. Același coach se ocupă acum de alți elevi: de personalul de vânzări de la două firme de construcții din Saxonia, care după schimbarea situației politice aparțin aceluiași proprietar din Waiblingen, în apropiere de Stuttgart. În acest caz, asistăm la coliziunea a două sisteme sociale. Angajaților li se cere să-și însușească mecanismele de vânzare capitaliste și vocabularul necesar. Mimica, gestica și retorica lor sunt înregistrate cu camera video, după care sunt analizate în manieră critică și evaluate în cadrul grupului.


Nicht ohne Risiko ©Nicht ohne Risiko, Harun Farocki, 2004 NU FĂRĂ RISCURI (MATERIAL VIDEO, COLOR, SUNET, 50 MIN)

Filmul Nicht ohne Risiko aruncă o privire directă în strategiile de negociere și de putere din lumea corporațiilor. Regizorul documentează procesul celor două runde de negocieri dintre un start-up și o societate de capital, pentru acordarea unui capital de risc. Un investitor investește într-o companie cu capital puțin, cumpără o participație minimă și speră să obțină un randament ridicat la o vânzare ulterioară a firmei. Biroul de inginerie neagă vehement că ar prezenta factori de risc, în timp ce interlocutorul solicită respectarea regulilor jocului. Planurile de afaceri și jaloanele sunt privite cu ochi critic, iar dacă totul merge bine, situația este win-win pentru ambele părți. Farocki investighează opoziția dintre risc și predictibilitate într-o manieră pe cât de simplă, pe atât de nepolemică. În niciun alt film al său nu se concentrează atât de explicit pe simplul flux al discuției. 


Ein neues Produkt ©Ein neues Produkt, Harun Farocki, 2012 UN NOU PRODUS (MATERIAL VIDEO, COLOR, SUNET, 37 MIN)

În filmul Ein neues Produkt, întrebarea despre deteritorializarea muncii atinge apogeul în cadrul operei lui Farocki. Filmul documentează activitatea din cadrul unei firme de consultanță, specializată pe optimizarea locurilor de muncă. Consultanții se prezintă ca pionieri ai unui univers al muncii modern, căruia încearcă să îi confere o formă ce poate fi comercializată. În ”noul produs” supus negocierii, disoluția barierelor dintre zona privată și cea profesională iese din planul temporal și spațial, iar personalitatea individuală trece în prim-planul monopolizării. Angajatul trebuie să se perfecționeze și să se auto-optimizeze permanent, să își atingă țelurile personale, să fie mai fericit și astfel mai de succes - ceea ce, într-un final, coincide cu interesul corporației și cu o creștere a cifrei de afaceri.             











 

Înapoi