Expoziție bauhaus imaginista

Vernisaj: 11.10.2019, ora 19:00, în cadrul evenimentului "Noaptea Albă a Galeriilor" (NAG)

Dorința Bauhaus a fost să redefinească raportul dintre educație, artă și societate. Această abordare, care se regăsește în manifestul lui Gropius din 1919, a fost comună și altor mișcări din secolul XX, bunăoară din Japonia sau Rusia. Contextul internațional se află, de altfel, în primul plan al programului expozițional și de evenimente bauhaus imaginista.

 
bauhaus imaginista este un proiect internațional amplu, lansat cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la înființarea școlii Bauhaus, cu accent pe răspândirea și receptarea acesteia în întreaga lume.

Bauhaus a fost, încă de la început, orientat spre mediul internațional. Studenții și profesorii veneau din Europa și Asia pentru a o urma. Mișcarea a fost caracterizată de eterogenitate, împrumutând, în perioade diferite ale existenței sale, idei ale mișcării Arts and Crafts, ale socialismului, comunismului și spiritualismului, constructivismului sovietic și curentului Das Neue Bauen. În 1933, școala a fost închisă de național-socialiști, fiind destrămată violent, mulți dintre membrii acesteia fiind nevoiți să părăsească Germania; în consecință, mișcarea Bauhaus a influențat și țările și culturile din afara Europei. bauhaus imaginista încearcă să reconstruiască, în colaborare cu oameni de știință din Brazilia, China, India, Japonia, Maroc, Nigeria, Rusia și Statele Unite ale Americii, expansiunea Bauhaus în diferite părți ale lumii.

Poveștile explorate aici arată cum s-a raportat mișcarea Bauhaus, la nivel internațional, la alte școli și curente moderniste și în ce măsură au fost modificate, adaptate sau respinse conceptele Bauhaus atunci când s-au confruntat cu condițiile de la fața locului, cu luptele din cadrul Războiului Rece, cu politica de nealiniere și cu dictaturile, cu procesele de decolonizare și cu cele de dezvoltare. Din toate acestea a rezultat o nouă cheie de lectură a statutului cosmopolit al mișcării Bauhaus din perspectivă trans-istorică  și trans-națională, precum și în relație cu unele problematici contemporane, dezvoltate de o rețea de oamenii de știință și artiști.


 

bauhaus imaginista pleacă, în acest sens, de la patru obiecte centrale ale Bauhaus, care servesc elaborării a patru capitole tematice și conceptuale, legate de această școala și de felul în care a fost receptată. Aceste obiecte sunt: Manifestul Bauhaus de Walter Gropius (1919), care constituie piatra de temelie a Corresponding With, în care se cercetează pedagogia reformei; Teppich, un desen al lui Paul Klee (1927) pentru capitolul Learning From, în care se discută despre aproprierea culturală; ein bauhaus film de Marcel Breuer (1926), care propune idei privind evoluția designului în relație cu ideologia; precum și Reflektorisches Lichtspiel, un dispozitiv creat de Kurt Schwerdtfeger (1922), din care a rezultat capitolul Still Undead, care tratează experimentele cu lumină și sunet.

 
Această expoziție itinerantă reunește idei, studii și o documentație amplă despre bauhaus imaginista. Artistul Luca Frei a elaborat o structură – în parte, sculptură, în parte, arhitectură expozițională – ca spațiu în care vizitatorii se pot confrunta cu multiplele niveluri ale proiectului. Acesta cuprinde cercetare curatorială, texte și imagini pe tema celor patru capitole, precum și o documentație a programului internațional al bauhaus imaginista din anul 2018.

În centrul instalației se află un calculator pe care vizitatorii pot să citească publicația online a bauhaus imaginista și își pot imprima imagini și texte, pe care le păstrează, mai apoi, în mapele puse la dispoziție. Un program special de filme prezintă lucrări dedicate proiectului, create de artiștii și oamenii de știință contemporani, Zvi Efrat, Kader Attia, Otolith Group și Wendelien van Oldenburgh, pe teme și narațiuni Bauhaus.

CALENDAR DE EVENIMENTE IN CADRUL PROGRAMULUI "BAUBAU - BAUHAUS 100 BUCUREȘTI"
 
www.bauhaus-imaginista.org

©Goethe-Institut

Înapoi