Expoziție Expoziție: Fake Maps

Jo, 10.06.2021 -
Du, 11.07.2021

19:00

Muzeul Naţional al Hărţilor și Cărţii Vechi Strada Londra, 39, BUCUREȘTI

În cadrul proiectului GRENZENLOS | FĂRĂ FRONTIERE | BORDERLESS

FAKE MAPS
HĂRȚI FALSE
FALSCHE KARTEN


Curator: Adrian Buga 
 
10.06-11.07
Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi
 
Ore de vizitare
Mi-Du: 10:00-18:00
Vernisaj: 10. Iunie, 19:00-21:00

Noaptea Muzeelor: 12 iunie
14:00 - 23:00

Ca parte a proiectului amplu despre hărți grenzenlos, Goethe-Institut București împreună cu Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi și Dem Creativ prezintă în perioada 10 iunie – 11 iulie o expoziție despre hărți false, curatoriată de istoricul de artă Adrian Buga.
__


Fake maps? Hărți false? Sună a paradox – un instrument menit să ne ofere informații precise, ba chiar repere vitale de orientare, întocmit dinadins greșit, falsificat... Și, totuși, hărțile țărilor, hărțile orașelor și atlasele sunt în mod regulat distorsionate, falsificate. Perpetuată până în zilele noastre, manipularea hărților este o practică aproape la fel de veche ca istoria cartografiei în sine.
 
Dependența noastră de hărți, topografice sau maritime, le-a conferit dintotdeauna putere celor care le întocmesc, hărțile reprezentând unelte esențiale în folosul promovări diverselor interese economice, politice sau militare. În secolul al XV-lea, de exemplu, pentru a descuraja orice posibilă concurență, un cartograf din Lisabona a distorsionat atât de mult vârful sudic al Africii, încât circumnavigația acestuia părea imposibilă. Invers, pentru a atrage imigranții în deșertul australian, harta acestuia a fost împodobită cu lacuri, râuri și păduri.
 
Practica falsificării hărților și-a atins punctul culminat în perioada Războiului Rece, când, de ambele părți ale Cortinei de fier, hărțile au fost sistematic manipulate, din motive de securitate națională, politice și propagandistice, străzi și clădiri importante fiind camuflate sau pur și simplu șterse de pe hartă.
 
În septembrie 1965, la o conferință la Moscova, s-a ordonat oficial ca hărțile țărilor Pactului de la Varșovia să fie modificate. Drept urmare, în RDG, hărțile topografice corecte au devenit documente secrete de stat, cu totul inaccesibile populației civile. Berlinul de Vest a fost marcat pe hărțile din RDG drept zonă nelocuită – marcată cu alb, prevăzută doar cu stații de metrou. Zonele de frontieră au fost peste tot diminuate, pentru a îngreuna încercările de evadare în Vest. Securitatea a acționat în mod similar și în România, schițele clădirilor și hărțile fiind folosite în scopuri de supraveghere și spionaj.
 
Și azi? Astăzi, avem hărți digitale bazate pe imagini aeriene și din satelit, ceea ce ar trebui să le asigure o precizie fără precedent. Retușurile și manipulările cartografice sunt în continuare prezente însă, cu accent pe anumite clădiri și zone de frontieră, importante din punct de vedere strategic. Pe de altă parte, algoritmii hărților zilelor noastre sunt din plin hrăniți cu datele noastre personale, ceea ce ne ridică întrebări complet noi: cât de mult ne putem baza pe această hartă a realității?
 
Ținând cont de faptul că apelăm la servicii web și hărți tot mai des, abordarea critică a acestor surse – analogice sau digitale ­– devine imperativă. Expoziția Fake Maps ne prezintă, în acest sens, o serie de exemple istorice, menite a ne trezi atenția la manipulările prezentului:
 
 „Dorim ca investigarea vizuală a acestui episod tragic al istoriei − referindu-mă la planurile apartamentelor prin care oamenii erau urmăriți de către Securitatea din Republica Socialistă România și la falsificarea hărților de către celebrul STASI din Republica Democrată Germană −  să nu impună ca instrument binoclul, care operează magic cu depărtările, ci lupa și, odată cu ea, un cult al apropierii tangibile și al lecturii minuțioase. Omul aflat sub lupa de atunci − prin noi − are dreptul moral de a ne oferi o lupă simbolică, întoarsă acum de fiecare privitor spre documentele celor două instituții.
               Dincolo de utilitatea ei prin care ne găsim drumul, harta este Cunoaștere, iar această cunoaștere este egală cu puterea prin care stabilim în chip obiectiv natura, proprietățile unui lucru și relațiile dintre fenomene descoperite. Paradoxal, chiar hărțile și planurile orașelor sunt falsificate, exact cele care trebuie să ne dea imaginea de ansamblu, informațiile clare, direcția și orientarea într-un spațiu necunoscut.”


-Adrian Buga, curator

 

Înapoi