Digitales! Etică pentru roboți?

Ai senzația că în jurul tău totul se schimbă și nu mai știi cum să-i dai de cap? Așa se simt cei mai mulți dintre noi. Nu pretind că am toate răspunsurile, dar, dacă te interesează evoluția inteligenței artificiale și-ți place să-ți pui întrebări, citește mai departe.

De Lavinia Liță

Avansul tehnologic ne pune față în față cu multe situații necunoscute. De aceea trebuie să fim pregătiți să ne adaptăm și să ne punem noi întrebări. Acum câteva luni, în Arizona, o femeie a fost omorâtă într-un un accident cu o mașină autonomă a firmei Uber. Cine este responsabil pentru un astfel de accident? Producătorul, compania Uber sau proprietarul? Până acum, răspunsul era simplu: Șoferul era răspunzător, pentru că el controla mașina. Dar, când vine vorba de mașini autonome, lucrurile nu mai sunt atât de simple. Așadar, trebuie să se clarifice cât mai repede cine poartă răspunderea pentru daunele provocate de inteligența artificială. Dat fiind faptul că nu există reguli și legi pentru roboți și inteligență artificială, în cazul Arizona nu s-a putut găsi un vinovat, ceea ce a dus la izbucnirea unui scandal-monstru.

Oare au nevoie roboții de un cod etic propriu?

Le-am pus această întrebare mai multor experți. Mai jos găsești răspunsurile lor.

Paul-Louis Pröve - Expert în inteligență artificială la Lufthansa Industry Solutions
‘Absolut, este nevoie de un cod etic pentru roboți. Dar nu cred că este nevoie un cod etic nou. Cel pe care noi, oamenii, ni l-am creat pe parcursul a mii de ani este numai bun.’

Manuela Lenzen - Jurnalist în domeniul științific, printre altele și în domeniul inteligenței artificiale
`Nu, nu un cod etic pentru roboți, ci unul pentru cercetători, producători și utilizatori. Mașinăriile fără conștiință nu au principii morale.’

Stephan Dörner - Redactor-șef la t3n, revista pentru viitor digital
‘Când roboții sau alte mașinării acționează autonom, adică fără comandă din partea utilizatorului, trebuie să ne întrebăm cine poartă răspunderea. Pentru asta este nevoie de un cod etic și juridic, pe care noi, ca societate, trebuie să-l dezbatem și să-l adoptăm într-un mod cât mai transparent cu putință. În primul rând, aici este o problemă de răspundere. Poate cândva roboții vor avea conștiință și vor beneficia și ei de drepturi, dar, pentru moment, nu se întrevede un progres atât de însemnat.’

După părerea experților, nu-i putem trage la răspundere pe roboți. Noi, oamenii, suntem singurii care suntem răspunzători pentru că, până la urmă, noi i-am creat. Oamenii au deja un cod etic bine definit. Acum nu ne mai rămâne decât să-l adaptăm la noile provocări ale inteligenței artificiale. Pe scurt, părerea mea este că trebuie să punem pauză evoluției inteligenței artificiale pentru a putea discuta, în primă fază, despre o reglementare generală a limitelor impuse roboților în lumea oamenilor. 
Totuși, tot ce putem face noi, cei care nu au contact direct cu inteligența artificială, este să fim cât mai bine informați. De aceea am consultat câțiva experți cu privire la teama resimțită din cauza inteligenței artificiale. Cum se va schimba această branșă? Cum diferă gândirea roboților față de gândirea umană?

Ne este oare teamă de evoluția inteligenței artificiale?

Maximilian Schreiner - MIXED Online Magazin (Revistă pentru realitate mixtă și
viitorul computerelor)

‘Cred că există motive bune pentru îngrijorarea cu privire la inteligența artificială. În următoarele decenii, aceasta va prelua tot mai multe sarcini pe piața muncii, fie că vorbim de sarcini administrative, de producție sau de proiectare. Acest lucru poate duce la o creștere a șomajului. Într-adevăr, progresul tehnologic creează noi locuri de muncă, însă nu multă lume are cunoștințele necesare pentru a le ocupa - în acest caz, vorbim despre așa-numitul șomaj tehnologic.
Dacă privim lucrurile astfel, teama de o rată a șomajului ridicată și de schimbări fundamentale în societate pare firească. De exemplu, firma de consultanță McKinsey vede lucrurile în aceeași cheie. Totuși, această revoluție a inteligenței artificiale oferă și multe oportunități. Trebuie doar să ne asigurăm că ele ne fac viața mai bună, ceea ce nu e puțin lucru. Pentru asta este nevoie totuși inițiative atât la nivel național, cât și internațional.’

Schimbări majore în viitor?

Leonie Beining - Coordonatoarea proiectului ‘Algoritmi pentru bunăstare’ al Fundației Neue Verantwortung (Noua Răspundere)
‘După părerea mea, ne vom confrunta cu schimbări majore odată cu digitalizarea domeniilor care până acum nu fuseseră atinse de acest fenomen. Automatizarea forței de muncă se bazează pe cantitatea și calitatea datelor disponibile. Atunci când tot mai multe procese, de exemplu în sistemul de sănătate sau în agricultură, vor putea fi transpuse în seturi de date, vor apărea modalități de utilizare a inteligenței artificiale pe care astăzi nici nu ni le putem închipui.’

Cât de apropiat de gândirea umană este procesul de funcționare a unui robot?

Paul-Louis Pröve – Expert în inteligență artificială
‘N-are nici în clin, nici în mânecă. Ar trebui să fim sceptici când auzim comparații cu neuronii umani pe la prezentări despre inteligență artificială. Rețelele neuronale artificiale se inspiră în foarte mică parte din ceea ce știm despre creierul uman la momentul actual. Însă modul de funcționare este fundamental diferit. Obiectiv vorbind, nu putem spune că inteligența artificială funcționează precum creierul uman, în primul rând pentru că nu știm destul despre modalitatea de învățare a creierului uman pentru a putea face o astfel de afirmație. Inteligența artificială este matematică.’

Matthias Rudnick - Profesor de matematică la NIGE (Colegiul Esens din Saxonia Inferioară)
‘Omul este o ființă emoțională, multe dintre deciziile noastre cotidiene se bazează pe sentimente. Roboții nu au sentimente, deciziile lor se bazează pe algoritmi.’

Inteligența artificială va schimba lumea. Totuși, poate în loc să ne concentrăm pe frica de automatizare a locurilor de muncă, ar trebui să folosim tehnologia pentru a ne îmbunătăți și completa viața.