Societate Coronavirusul și social media: atunci când știrile false fac și mai periculoasă o pandemie
De Nina Matousian
„Bill Gates are un brevet pentru coronavirus”, „inhalarea fumului protejează”, „virusul este la fel de inofensiv ca și gripa”. Știri de acest gen circulă în prezent pe internet și se răspândesc chiar mai repede decât coronavirusul. În acest caz specific de fake news, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) vorbește despre o așa-numită „infodemie”. Prin intermediul unei campanii derulate pe rețelele de socializare, OMS încearcă să educe oamenii despre acest gen de știri false și să îi sensibilizeze pentru măsurile de siguranță corecte. Dar poate oare această campanie realiza singură acest lucru și poate demasca știrile false? În special așa-numiții nativi digitali (digital natives), în categoria cărora intră și milenialii, consumă și distribuie știri prin intermediul rețelelor sociale. Ce contribuție am putea aduce noi împotriva unei astfel de dezinformări?
Înainte de a putea răspunde la aceste întrebări, se impune să ne familiarizăm cu termenul în sine, pentru a înțelege mai bine fenomenul. Ce sunt aceste „fake news”, „știrile false”? Un jurnalist de la CNN care pune întrebări incomode? Poate pentru președintele american Donald Trump. Sau știrile false intră pur și simplu în categoria „minciuni și zvonuri”? Nici această afirmație nu este pe deplin adevărată. Înainte de toate, termenul „știri false” este un oximoron, o contradicție în termeni. În timp ce fake (fals) descrie ceva greșit sau falsificat, news (știri) ar trebui să redea adevărul. Știrile false par a fi articole de știri reale, fiind însă menite să inducă în eroare cititorii. În consecință, în spatele știrilor false, există o intenție manipulativă, precum și obiective politice sau comerciale ale autorului.
Știrile false, un instrument de putere periculos
Rețelele sociale reprezintă un teren de reproducere deosebit de fertil pentru știrile false. Pentru că în acest mediu, toată lumea are posibilitatea să publice știri în manieră proprie - și să le răspândească. Datorită răspândirii rapide, platformele mari asigură adesea știrilor o rază de acțiune mare - fie că sunt „știri reale” (real news) sau știri false (fake news). Un exemplu: În videoclipurile sale de pe YouTube, emeritul microbiolog Sucharit Bhakdi a minimizat pericolul pentru care îl prezintă coronavirusul. El numește măsurile adoptate împotriva bolii infecțioase drept „inutile și autodistructive” - virusul abia dacă este mai periculos decât un val de gripă. „Scrisoarea sa deschisă către cancelarul Germaniei” a fost vizualizată de aproape 2,5 milioane de ori în primele săptămâni de la publicare și comentată de peste 21.000 de ori.
Ipotezele parțial false și nefondate ale lui Bhakdi și-au găsit drumul până în rubricile de comentarii din mass-media de calitate. Informațiile sale neadevărate sunt răspândite pe conturile de Facebook și Instagram ale televiziunii publice. Mai cu seamă populiștii de dreapta folosesc declarațiile lui Bhakdi pentru a incita cetățenii împotriva guvernului federal și a măsurilor sale împotriva coronavirusului.
În perioade ca acestea, marcate de frică și incertitudine, știrile false au probabil un efect deosebit de puternic. Partidul populist de dreapta AfD răspândește la rândul său informații false. Membrii partidului vorbesc în videoclipuri despre o iminentă sărăcire în masă a populației și despre o vaccinare forțată planificată în Germania. Absurdul știrilor false a atins apogeul atunci când utilizatorii rețelelor de socializare au trasat similarități între nazism și măsurile împotriva coronavirusului. Și-au eliberat apoi și în realitate furia cu privire la regulile anticoronavirus. La o demonstrație din orașul Halle împotriva unei presupuse corona-dictaturi, extremiștii de dreapta au purtat pe piept steaua lui David ebraică. Katrin Ebner-Steiner, liderul grupului parlamentar bavarez AfD, s-a pozat pe Instagram lângă un activist antivaccinare, având pe tricou „steaua lui David”. Alți protestatari au purtat bluze cu poza Annei Frank și sloganul „Anne Frank ar fi fost cu noi”, ca expresie a mâniei lor împotriva măsurilor anticoronavirus. Astfel de acțiuni nu numai că batjocoresc victimele nazismului, ci relativizează și Holocaustul. Deși guvernul federal a comunicat de mai multe ori că nu există nicio obligativitate de vaccinare împotriva coronavirusului, iar până la acest moment nu există încă un vaccin, știrile false persistă. Tocmai acest lucru le face atât de periculoase pentru societate.
Ce putem face împotriva lor?
La fel ca OMS, multe publicații de calitate încearcă să folosească articole, videoclipuri și podcasturi de tip fact checking (de verificare a informațiilor) pentru a educa oamenii despre știrile false. Și noi putem face ceva atunci când întâlnim știri false. Chiar dacă nu putem preveni știrile false, le putem însă minimiza ori contracara efectul.
Pentru a face acest lucru, trebuie să confruntăm direct distribuitorii online de știri false, pentru a proteja de dezinformare alte persoane. Studii științifice arată este necesar ca dezinformarea să fie expusă ca atare. Prin urmare, dacă suntem confruntați cu știri false în rubricile de comentarii de pe rețelele de socializare, putem încerca să educăm utilizatorii. Nu este suficient doar să etichetăm știrile false ca fiind false. Mai degrabă, afirmația trebuie analizată în mod explicit și trebuie oferită o explicație rațională, bazată pe fapte, care să arate de ce informația incorectă nu poate fi adevărată. Aceasta este singura modalitate de a demasca nucleul mincinos al știrilor false. Corectarea știrilor false ar trebui susținută printr-o sursă de încredere, de exemplu prin site-uri profesionale de verificare a informațiilor, cum ar fi Mimikama sau CORRECTIV. Acesta este singurul mod în care putem reuși să oprim partajarea de zeci de mii de ori a unor anunțuri absurde, de tipul „consumul crescut de alcool ajută la distrugerea coronavirusurilor în gură și gât”.
Înainte de a putea răspunde la aceste întrebări, se impune să ne familiarizăm cu termenul în sine, pentru a înțelege mai bine fenomenul. Ce sunt aceste „fake news”, „știrile false”? Un jurnalist de la CNN care pune întrebări incomode? Poate pentru președintele american Donald Trump. Sau știrile false intră pur și simplu în categoria „minciuni și zvonuri”? Nici această afirmație nu este pe deplin adevărată. Înainte de toate, termenul „știri false” este un oximoron, o contradicție în termeni. În timp ce fake (fals) descrie ceva greșit sau falsificat, news (știri) ar trebui să redea adevărul. Știrile false par a fi articole de știri reale, fiind însă menite să inducă în eroare cititorii. În consecință, în spatele știrilor false, există o intenție manipulativă, precum și obiective politice sau comerciale ale autorului.
Știrile false, un instrument de putere periculos
Rețelele sociale reprezintă un teren de reproducere deosebit de fertil pentru știrile false. Pentru că în acest mediu, toată lumea are posibilitatea să publice știri în manieră proprie - și să le răspândească. Datorită răspândirii rapide, platformele mari asigură adesea știrilor o rază de acțiune mare - fie că sunt „știri reale” (real news) sau știri false (fake news). Un exemplu: În videoclipurile sale de pe YouTube, emeritul microbiolog Sucharit Bhakdi a minimizat pericolul pentru care îl prezintă coronavirusul. El numește măsurile adoptate împotriva bolii infecțioase drept „inutile și autodistructive” - virusul abia dacă este mai periculos decât un val de gripă. „Scrisoarea sa deschisă către cancelarul Germaniei” a fost vizualizată de aproape 2,5 milioane de ori în primele săptămâni de la publicare și comentată de peste 21.000 de ori.
În perioade ca acestea, marcate de frică și incertitudine, știrile false au probabil un efect deosebit de puternic. Partidul populist de dreapta AfD răspândește la rândul său informații false. Membrii partidului vorbesc în videoclipuri despre o iminentă sărăcire în masă a populației și despre o vaccinare forțată planificată în Germania. Absurdul știrilor false a atins apogeul atunci când utilizatorii rețelelor de socializare au trasat similarități între nazism și măsurile împotriva coronavirusului. Și-au eliberat apoi și în realitate furia cu privire la regulile anticoronavirus. La o demonstrație din orașul Halle împotriva unei presupuse corona-dictaturi, extremiștii de dreapta au purtat pe piept steaua lui David ebraică. Katrin Ebner-Steiner, liderul grupului parlamentar bavarez AfD, s-a pozat pe Instagram lângă un activist antivaccinare, având pe tricou „steaua lui David”. Alți protestatari au purtat bluze cu poza Annei Frank și sloganul „Anne Frank ar fi fost cu noi”, ca expresie a mâniei lor împotriva măsurilor anticoronavirus. Astfel de acțiuni nu numai că batjocoresc victimele nazismului, ci relativizează și Holocaustul. Deși guvernul federal a comunicat de mai multe ori că nu există nicio obligativitate de vaccinare împotriva coronavirusului, iar până la acest moment nu există încă un vaccin, știrile false persistă. Tocmai acest lucru le face atât de periculoase pentru societate.
Ce putem face împotriva lor?
Pentru a face acest lucru, trebuie să confruntăm direct distribuitorii online de știri false, pentru a proteja de dezinformare alte persoane. Studii științifice arată este necesar ca dezinformarea să fie expusă ca atare. Prin urmare, dacă suntem confruntați cu știri false în rubricile de comentarii de pe rețelele de socializare, putem încerca să educăm utilizatorii. Nu este suficient doar să etichetăm știrile false ca fiind false. Mai degrabă, afirmația trebuie analizată în mod explicit și trebuie oferită o explicație rațională, bazată pe fapte, care să arate de ce informația incorectă nu poate fi adevărată. Aceasta este singura modalitate de a demasca nucleul mincinos al știrilor false. Corectarea știrilor false ar trebui susținută printr-o sursă de încredere, de exemplu prin site-uri profesionale de verificare a informațiilor, cum ar fi Mimikama sau CORRECTIV. Acesta este singurul mod în care putem reuși să oprim partajarea de zeci de mii de ori a unor anunțuri absurde, de tipul „consumul crescut de alcool ajută la distrugerea coronavirusurilor în gură și gât”.