Societate Make 2 wheels great again!

În anul 2018, la București, au fost montați senzori ai aplicației Airly, dezvoltată în Polonia. De atunci, Bucureștenii pot vedea în timp real, la doar o deschidere a aplicației, cât de bine stă orașul la capitolul calității aerului. Și, de obicei, situația nu este tocmai roz... 

De Teodor Teleagă

Viața la oraș este dominată în măsură tot mai mare de mașini și de ambuteiaje. În Stuttgart, München, Hamburg și Berlin, emisiile de particule ultrafine depășesc adesea limitele legale, iar situația nu stă altfel nici la Paris, Londra, Cracovia sau Varșovia. În anul 2018, la București, au fost montați senzori ai aplicației Airly, dezvoltată în Polonia. De atunci, Bucureștenii pot vedea în timp real, la doar o deschidere a aplicației, cât de bine stă orașul la capitolul calității aerului. Și, de obicei, situația nu este tocmai roz - din cauza poluării excesive, Comisia Europeană a mers până într-acolo încât să dea în judecată statul român.

Poluarea este cauzată în mare parte de traficul rutier, iar aici nu vorbim doar despre gazele de eșapament, ci și de anvelopele mașinilor, care, prin frecarea de asfalt, produc particule ultrafine, care ajung în plămânii noștri. Într-adevăr, mașina ne permite să ajungem, în general, mai repede și mai confortabil unde avem treabă, dar consecințele pentru mediu nu dispar de azi pe mâine - numai că, de cele mai multe ori, le pierdem din vedere și, în timp ce stăm tolăniți în scaunul șoferului, ne consolăm cu gândul că măcar punem umărul la „progresul tehnologic“. Dar oricine stă cu orele în trafic știe foarte bine cât de nesănătos este mersul cu mașina: claxonăm, ne enervăm și țipăm unii la alți, sau măcar cochetăm cu gândul. Hipertensiunea, una dintre bolile cele mai răspândite în societatea modernă, apare din cauză că stăm prea mult pe scaun. Ca și alte afecțiuni cardiace, ea poate fi combătută foarte ușor printr-un stil de viață mai sănătos. Și aici intră și mersul pe bicicletă: s-a demonstrat că pedalatul nu este bun doar pentru inimă, ci și pentru plămâni, pentru articulații, coordonare, coloană, stare de spirit, sistemul imunitar și siluetă. Nu degeaba antrenamentele cardio la sală presupun și 10 minute de bicicletă. Așadar, cei care merg pe bicicletă în loc să mestece în schimbătorul de viteze fac și un pas important pentru sănătate. Oare nu ar fi mai practic și mai de bun-simț ca noi toți să facem apel la mai mult pedalat și mai puțin stat pe scaunul mașinii? Mersul pe bicicletă ar fi un mijloc ideal de a introduce un pic de mișcare în existența noastră la oraș, și așa marcată de stres continuu.

Natura ne-a dat viață, dar noi, oamenii, o distrugem treptat cu lăcomia și aroganța noastră. Nu numai la capitolele știință și tehnologie, ci și în viața cotidiană, omul se crede buricul pământului și nu mai are grijă la mediu și natură. Departe de mine gândul de a cere o reîntoarcere la smerenia medievală sau cine știe ce superstiții. Cu toate acestea, este totuși nevoie să fim ceva mai conștiincioși în ceea ce privește mediul și să lăsăm în urmă obiceiurile dăunătoare. Înțeleg, mașina a devenit deja un simbol al statutului social: pentru universitari, afaceriști sau politicieni este comod și „demn” să se plimbe, sau să fie plimbați, cu mașina de colo-colo. Așa ni se pare că suntem superiori. Dar oare superioritatea trebuie neapărat să excludă empatia? Știu că este nevoie de mult curaj, dar a venit vremea să luptăm contra acestor cutume sociale pernicioase. Asta pentru că natura deja strigă după ajutor, dar noi ne facem că plouă. Și, că tot suntem la capitolul ăsta, ploile torențiale din miezul ierni în Europa centrală nu sunt un fenomen firesc, cum nu este nici seceta tot mai accentuată din timpul verii. La toate acestea se adaugă și cele două anotimpuri care ne-au mai rămas. Cum? Erau patru? Se poate, însă clima noastră începe să tindă spre două, după modelul subtropical: un anotimp umed și unul uscat. Dacă nu facem o schimbare ne putem lua adio de la primăvară și iarnă. Vom rămâne doar cu vara și toamna. Între timp, atât în Germania și România, cât și în alte țări din Europa, inundațiile nu mai sunt ceva neobișnuit. Dacă am îndrăzni să privim imaginea globală ne-am da seama că, din cauza topirii ghețarilor de la poli, nivelul oceanelor crește alarmant de repede. În aceste condiții, multe orașe de coastă din Europa poziționate foarte nefericit, precum Haga, Hamburg, Marsilia sau Veneția, vor fi cu totul înghițite de ape. Dar și orașele continentale vor suferi de pe urma inundațiilor tot mai dese. Dacă vom continua să privim situația cu ochelari de cal, ne vom periclita în mod serios așezările: Particulele fine nu ne poluează numai aerul, ci și apa potabilă.
 
Fahrrad - Stadt © Pexels - Ally - CC0

Ar trebui să pedalăm mai des și, poate așa, mersul pe bicicletă își va recâștiga gloria de odinioară. Nu că și-ar fi pierdut vreodată din șarm, bicicleta e mult prea practică. Dacă Longboard-ul, Skateboardul, Waveboard-ul sau rolele se demodează, bicicleta rămâne mereu îndrăgită, fie că vorbim de cursiere, biciclete de oraș sau mountain bike. Și, cui se îndoiește de asta îi spun doar atât: „They see me rollin, they hatin”. Bine, Chamillionaire cântă din mașină, dar în 2005 erau alte vremuri. Dacă mă întrebați pe mine, ar fi cazul să cântăm din nou „I want to ride my bicycle“. Apel la rapperi, interlopi și eroi: urcați-vă din nou pe biciclete! Bicicleta poate fi mișto și în viața de zi cu zi: cine spune că nu putem avea stil când pedalăm spre școală sau facultate pe o bicicletă colorată? Evident, e mai comod să ne cumpărăm o mașină scumpă, dar pentru o bicicletă drăguță nu avem nevoie să dăm spargere la bancă, ci avem nevoie doar de puțină atenție la mediul înconjurător.

În Germania și Olanda, mersul pe bicicletă e aproape sport național. De ce nu l-am exporta și în alte țări?