Societate MALE / FEMALE / NONE OF THE ABOVE

Bărbat sau femeie. Alb sau negru. Tot ce nu se încadrează într-o categorie pare să fie o zonă gri trecută cu vederea. Să fie oare o discuție relevantă? Sau un moft de secol XXI? Creștem și trăim cu ideea că orientarea sexuală este un criteriu după care să judecăm oamenii. Reducem omul la un sistem de gen binar, îi atribuim fiecărui gen roluri sociale specifice nefăcând astfel altceva decât să îi îngrădim pe cei care nu vor să se conformeze sistem.

Oare începe să se destrame această ordine socială?

Când vorbim despre identitatea de gen, întrebarea de mai sus a devenit tot mai relevantă în ultimii ani. Identitatea de gen nu coincide automat cu sexul biologic. Aproape 4% din populația globului nu se identifică cu alt sex biologic, fapt evidențiat printr-un studiu din 2008 apărut în revista de specialitate The Psychotherapy Patient. Studiul constată că, dacă oamenii se simt îngrădiți, acest sentiment se asociază cu un pericol mai ridicat de depresie, somatizare sau sinucidere. Aceste riscuri sunt un pericol și pentru societatea noastră.

Majoritatea oamenilor se raportează la problema genului ca la o dihotomie: ești ori bărbat, ori femeie - e atât de simplu. Ș, evident, ești mereu atras de sexul opus. Totuși, unii oameni nu se încadrează în aceste două categorii, și se identifică mai degrabă cu zona gri dintre ele. Comunitatea LGBTQ+ îi cuprinde pe toți: lesbiene, bisexuali, chiar și genuri și orientări sexuale nedeterminate. Ea are rolul de a sensibiliza această zonă gri.

Ajunge să aruncăm o privire asupra limbii engleze pentru încă un argument: "sex" și "gender" înseamnă lucruri diferite. "Sex" se referă strict la delimitarea biologică, pe când "gender" include mai multe identități de gen în afara criteriilor originale.

Această diferențiere este preluată în tot mai mare măsură și de rețelele de socializare. De exemplu, Tinder și Facebook au introdus zeci de noi opțiuni de gen cu care se pot identifica utilizatorii: pe lângă „bărbat“ și „femeie“, acum există și opțiunile „cis“ și „androgin“.

Totuși, ce categorii se pliază pe nevoile noastre cotidiene?

În această privință, singurul criteriu obiectiv pentru care omenirea ar putea fi împărțită în două ar putea fi rolul în procesul de reproducere. Totuși, asta i-ar pune unii oameni într-o poziție foarte vulnerabilă. Chiar dacă nu ne putem schimba sexul biologic, persoanele trans trăiesc fericițe de mulți ani într-un mod asemănător celuilalt sex.

Într-o lume ideală, fiecare ar putea să trăiască așa cum dorește, fără să trebuiască să dea vreo explicație sau se apere permanent. Într-o astfel de lume am putea chiar să renunțăm la denumirile genurilor. Dar mai e mult până departe. Și poate că n-ar trebui ca toată lumea să se schimbe pentru a face pe plac comunității LGBTQ+ - dar ar trebui totuși să arate mai multă recunoaștere față de problemele cu care se confruntă aceasta.

De exemplu, ar putea face asta printr-o inițiativă precum Gender Recognition Act, adoptat în Marea Britanie. Această lege le permite oamenilor să-și schimbe sexul legal. Pentru comunitatea LGBTQ+, acest lucru a însemnat un pas important în direcția protejării intimității și a obținerii de noi drepturi. Vorbim aici în principal de dreptul la căsătorie. Legea cu pricina încă naște controverse. Și totuși, persoanele trans au profitat de pe urma ei și, odată cu aceștia, întreaga societate, pentru că oamenii care se simt mai bine în pielea lor vor fi probabil și mai productivi în societate.

Și totuși, ne putem pune întrebarea: De ce ne agățăm de astfel de definiții?

Pentru că suntem abia la început, definițiile și categoriile sunt încă importante. Prin intermediul lor putem explica faptul că nu toată lumea se identifică ca bărbat sau femeie. Unii se pot identifica cu o combinație între cele două sexe (bigender) sau cu ceva complet diferit (genderqueer). Poate că așa putem schimba mentalitatea colectivă și, în loc să vedem totul în alb și negru, ne putem concentra mai mult pe diferitele nuanțe de gri.

Așadar, oare asta înseamnă că de mâine pot să zic că mă identific ca triceratops și să încerc să fac impun un nou gen?

Nicidecum. Atât faptul de a fi transgender, cât și orientarea sexuală, au o bază științifică. La identitatea de gen, vorbim de așa-numita ‘disforie de gen’, care este cauza neconcordanței propriei identități cu sexul biologic. Disforia de gen este o tulburare prezentă încă de la naștere, dată de faptul că sexul biologic și identitatea de gen nu coincid.

Cercetătorii din domeniul medical spun că, în astfel de cazuri, pentru a asigura liniștea psihică este necesară schimbarea sexului legal. Acest fapt este susținut de studii făcute începând din anul 1993, până la cele mai noi, din anul 2018. Identitatea de gen este o tema de discuție foarte serioasă, nu doar un moft al anilor 2000. De aceea trebuie să-i dăm mai multă atenție, în loc să ne întrebăm de ce trebuie să se adapteze oamenii ‘normali’.

În același timp, este important să evităm efectele nedorite nedorite: Dacă persoane cu organe genitale masculine pot să se declare femei, atunci organele genitale feminine nu mai reprezintă femeile. Persoanele non-conforme se pot simți discriminate de oamenii ce li se adresează cu sexul greșit, fapt des întâlnit pe rețelele de socializare.

Și totuși, cei care denumesc sexul unei persoane mai degrabă instinctiv nu ar trebui etichetați ca neciopliți sau lipsiți de empatie. Acceptarea tuturor identităților de gen ar trebui să însemne șanse egale pentru persoanele trans, nu teama continuă de a nu jigni pe cineva. Altfel spus, un fel de empatie reciprocă.

Până la urmă, și persoanele trans trăiesc tot într-o lume în care dictează cei mulți sau cei care țipă cel mai tare. În societate, criteriul după care judecă majoritatea covârșitoare este încă ce avem între picioare. De aceea, persoanele trans sau comunitatea LGBTQ+ ar trebui, să ia în considerare că și ei trebuie să se adapteze la acest sistem. Treaba noastră este cel puțin să atragem atenția asupra importanței lor.