Societate Fake News made in Germany
De Thilko Gläßgen
Stephan Kohn este un nume puțin cunoscut în Germania. În calitate de consilier superior în cadrul Ministerului Federal de Interne, Kohn a generat însă una dintre cele mai importante reacții legate de măsurile luate de guvernul federal pentru combaterea Covid 19. El a dat publicității o luare de poziție cu antetul Ministerului Federal de Interne, în care a denumit felul în care a fost abordată pandemia de coronavirus drept „o alarma falsă globală“. În document, Kohn a susținut că „în niciun moment nu a existat un pericol excepțional pentru populație“. În schimb, statul „s-a dovedit a fi unul dintre cei mai mari producători de fake news.“
Stephan Kohn, care este membru al partidului SPD, s-a răfuit cu politica germană anti-coronavirus pe parcursul unui document de 83 de pagini. Mass-media de dreapta, precum și partizanii teoriilor conspirației l-au celebrat pe Kohn, din acel moment, drept whistleblower, care s-a încumetat să dea glas așa-ziselor ”adevăruri”. Unii l-au propus chiar pentru Crucea Federală pentru Merit. Ministerul de Interne a fost însă de o cu totul altă părere, destituindu-l pe Kohn și interzicându-i să mai calce prin minister. Ministrul Federal de Interne, Horst Seehofer, a ținut să sublinieze faptul că „toți oamenii au dreptul constituțional la opinie“. Cu toate acestea, documentul lui Kohn (cu antetul Ministerului) a dat senzația că era vorba despre poziția Ministerului Federal de Interne, și nu despre părerea personală a acestuia.
Acest document presupus oficial nu a făcut însă valuri doar în Germania. Dacă Germania era considerată până atunci, în România, un model în ceea ce privea combaterea virusului, situația părea să se fi schimbat în urma publicării acestui document. Ionuț Codreanu lucrează ca analist media pentru Active Watch, o organizație neguvernamentală română care promovează comunicarea liberă în interes public. Știrea despre scandalul iscat de Kohn l-a lovit ca un trăsnet: „Germania este pentru noi standardul de dezvoltare. Avem un fetiș pentru exporturile din Germania - și deodată apare această știre șocantă.“
Prin urmare, chiar și presa serioasă a preluat perspectiva lui Kohn fără să adopte o poziție critică, Germania fiind considerată o țară model în România în ceea ce privește gestionarea Covid 19. Codreanu, care este specialist în comunicare, explică felul în care gândesc mulți jurnaliști români: „Dacă guvernul german zice asta, atunci trebuie să fie adevărat.“ Niciun jurnalist nu a respectat regula de bază, conform căreia orice informație sau știre trebuie confirmată de o a doua sursă independentă. În schimb, „Kohn a devenit un erou în România.“
Și jurnalista Codruța Simina a constatat fenomenul fake news-urilor de origine germană: „În timpul pandemiei de coronavirus am observat pentru întâia oară că o mare parte din știrile false proveneau din Germania.“ Ea consideră că responsabilitatea în acest sens o poartă publicația rusă de răspândire internațională, Sputnik: „Sunt intervievați așa-numiți experți din Germania. Apoi, interviurile sunt traduse în limba română și distribuite puternic pe Facebook.“
Unul dintre cele mai mari posturi de televiziune din România a preluat un astfel de articol, dând ca sursă, fără nicio jenă, publicația Sputnik. În Raportul curent pentru protecția Constituției (pagina 286) se reproșează Sputnik că ar încerca să „influențeze în mod subtil opinia publică.“ Și directorul federal al Asociației Germane a Jurnaliștilor, Frank Überall, explică că în acest caz nu este vorba despre „surse de informare, ci de instrumente de propagandă ale Kremlinului“.
Pentru ca oamenii din România să aibă din nou încredere în mass-media, jurnalista Simina și specialistul în comunicare Codreanu au ridicat armele împotriva știrilor false. Astfel, Codreanu mizează pe promovarea competenței media în rândul școlarilor și studenților: „Ne străduim ca ei să dezvolte competențe critice atunci când consumă produse media.“ În acest scop, el a vizitat școli din întreaga țară, iar în timpul pandemiei de coronavirus a folosit videoconferințele ca instrumente educaționale.
Jurnalista Simina publică un newsletter săptămânal și operează pagina de Facebook Misreport. Aici încearcă să corecteze problema fake news. Este adevărat că astfel permite fenomenului și informațiilor aferente să devină mai cunoscute, totuși nu toate ajung pe pagina ei: „Una dintre reguli este: doar știrile cu potențial de viralizare sunt corectate.“ Jurnalista în vârstă de 37 de ani scrie doar despre subiecte pe care le poate susține, întrucât este foarte important pentru ea să verifice sursele cu cea mai mare acribie. Între timp, 1300 de persoane s-au abonat la newsletter-ul ei, iar pagina de Facebook Misreport are aproape 2000 de like-uri.
Cei doi privesc jurnalismul ca pe o mare responsabilitate. În opinia lui Codreanu, „înainte de toate, trebuie să educăm jurnaliștii pentru a recunoaște fake news.“ Dar ce surse sunt de încredere? Se respectă regula celor două surse? Afirmațiile sunt susținute de fapte? Acestea sunt întrebări pe care trebuie să și le pună toți jurnaliștii, astfel încât jurnalismul să poată deveni mai bun și să își păstreze credibilitatea – în România și pretutindeni.
Stephan Kohn, care este membru al partidului SPD, s-a răfuit cu politica germană anti-coronavirus pe parcursul unui document de 83 de pagini. Mass-media de dreapta, precum și partizanii teoriilor conspirației l-au celebrat pe Kohn, din acel moment, drept whistleblower, care s-a încumetat să dea glas așa-ziselor ”adevăruri”. Unii l-au propus chiar pentru Crucea Federală pentru Merit. Ministerul de Interne a fost însă de o cu totul altă părere, destituindu-l pe Kohn și interzicându-i să mai calce prin minister. Ministrul Federal de Interne, Horst Seehofer, a ținut să sublinieze faptul că „toți oamenii au dreptul constituțional la opinie“. Cu toate acestea, documentul lui Kohn (cu antetul Ministerului) a dat senzația că era vorba despre poziția Ministerului Federal de Interne, și nu despre părerea personală a acestuia.
Acest document presupus oficial nu a făcut însă valuri doar în Germania. Dacă Germania era considerată până atunci, în România, un model în ceea ce privea combaterea virusului, situația părea să se fi schimbat în urma publicării acestui document. Ionuț Codreanu lucrează ca analist media pentru Active Watch, o organizație neguvernamentală română care promovează comunicarea liberă în interes public. Știrea despre scandalul iscat de Kohn l-a lovit ca un trăsnet: „Germania este pentru noi standardul de dezvoltare. Avem un fetiș pentru exporturile din Germania - și deodată apare această știre șocantă.“
Prin urmare, chiar și presa serioasă a preluat perspectiva lui Kohn fără să adopte o poziție critică, Germania fiind considerată o țară model în România în ceea ce privește gestionarea Covid 19. Codreanu, care este specialist în comunicare, explică felul în care gândesc mulți jurnaliști români: „Dacă guvernul german zice asta, atunci trebuie să fie adevărat.“ Niciun jurnalist nu a respectat regula de bază, conform căreia orice informație sau știre trebuie confirmată de o a doua sursă independentă. În schimb, „Kohn a devenit un erou în România.“
Și jurnalista Codruța Simina a constatat fenomenul fake news-urilor de origine germană: „În timpul pandemiei de coronavirus am observat pentru întâia oară că o mare parte din știrile false proveneau din Germania.“ Ea consideră că responsabilitatea în acest sens o poartă publicația rusă de răspândire internațională, Sputnik: „Sunt intervievați așa-numiți experți din Germania. Apoi, interviurile sunt traduse în limba română și distribuite puternic pe Facebook.“
Unul dintre cele mai mari posturi de televiziune din România a preluat un astfel de articol, dând ca sursă, fără nicio jenă, publicația Sputnik. În Raportul curent pentru protecția Constituției (pagina 286) se reproșează Sputnik că ar încerca să „influențeze în mod subtil opinia publică.“ Și directorul federal al Asociației Germane a Jurnaliștilor, Frank Überall, explică că în acest caz nu este vorba despre „surse de informare, ci de instrumente de propagandă ale Kremlinului“.
Pentru ca oamenii din România să aibă din nou încredere în mass-media, jurnalista Simina și specialistul în comunicare Codreanu au ridicat armele împotriva știrilor false. Astfel, Codreanu mizează pe promovarea competenței media în rândul școlarilor și studenților: „Ne străduim ca ei să dezvolte competențe critice atunci când consumă produse media.“ În acest scop, el a vizitat școli din întreaga țară, iar în timpul pandemiei de coronavirus a folosit videoconferințele ca instrumente educaționale.
Jurnalista Simina publică un newsletter săptămânal și operează pagina de Facebook Misreport. Aici încearcă să corecteze problema fake news. Este adevărat că astfel permite fenomenului și informațiilor aferente să devină mai cunoscute, totuși nu toate ajung pe pagina ei: „Una dintre reguli este: doar știrile cu potențial de viralizare sunt corectate.“ Jurnalista în vârstă de 37 de ani scrie doar despre subiecte pe care le poate susține, întrucât este foarte important pentru ea să verifice sursele cu cea mai mare acribie. Între timp, 1300 de persoane s-au abonat la newsletter-ul ei, iar pagina de Facebook Misreport are aproape 2000 de like-uri.
Cei doi privesc jurnalismul ca pe o mare responsabilitate. În opinia lui Codreanu, „înainte de toate, trebuie să educăm jurnaliștii pentru a recunoaște fake news.“ Dar ce surse sunt de încredere? Se respectă regula celor două surse? Afirmațiile sunt susținute de fapte? Acestea sunt întrebări pe care trebuie să și le pună toți jurnaliștii, astfel încât jurnalismul să poată deveni mai bun și să își păstreze credibilitatea – în România și pretutindeni.