Cum se descurcă organizațiile de caritate din Rusia după invazia militară a Rusiei în Ucraina?

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului „Unprejudiced” cu sprijinul Programului Parteneriatului Estic și al Ministerului Federal de Externe al Germaniei în toamna anului 2022.
Autoare: Ksenia Idrisova 

Centrul de caritate Dom s Mayakom

Activitatea organizațiilor neguvernamentale de caritate (ONG-uri) se află adesea sub radarul știrilor zilnice. În ultimii ani, multe ONG-uri din Rusia au fost etichetate drept „agenți străini'' și considerate ca fiind „sub influență străină" dacă primesc sprijin din străinătate. Aceast lucru a fost criticat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) ca fiind o încălcare a convenției privind drepturile omului.
Însă evenimentele de după 24 februarie 2022 au afectat și mai mult organizațiile caritabile, multe dintre acestea străduindu-se acum să se mențină pe linia de plutire.

Pedepsite pentru atitudinea lor anti-război
 
„Lucrează cu foc la birou, nu în tanc" - un slogan anti-război pentru organizația antirachetă „Idite Lesom" 

La începutul acestui an, a devenit cunoscut faptul că ONG-urilor care și-au exprimat deschis poziția anti-război li s-au tăiat subvențiile de stat. În februarie 2022, 576 de ONG-uri au adresat un apel președintelui rus prin care îi cereau să înceteze activitățile militare din Ucraina: „Un război este o catastrofă umanitară care multiplică durerea și suferința. Urmările sale năruie mulți ani de eforturi depuse de noi". Colectarea semnăturilor sub această scrisoare a trebuit să fie întreruptă brusc din cauza amendamentelor nou introduse în legislația penală care interzic criticarea armatei ruse și a acțiunilor sale în Ucraina. De atunci, peste 100 de dosare penale au fost deschise în Rusia pentru „discreditarea" armatei ruse.

Ca urmare, multor organizații caritabile care au semnat scrisoarea deschisă (106 din 136) li s-au refuzat subvențiile prezidențiale, deși le primiseră anterior pentru mulți ani consecutivi. Aceste subvenții sunt esențiale pentru menținerea activităților lor pe linia de plutire. „Nu am reușit să primim 35 de milioane [de ruble], dar nu putem permite ca acest lucru să împiedice mii de oameni să primească ajutorul nostru", a scris Nyuta Federmesser, fondatoarea fondului de caritate pentru aziluri Vera.

Cu toate acestea, autoritățile au negat că scrisoarea deschisă ar fi afectat procesul de selecție a granturilor: „Niciun ONG nu este imun la pierderi", a declarat directorul general al fondului prezidențial de granturi, Ilya Chukalin, în iulie, pentru cotidianul de afaceri Kommersant. Potrivit ziarului, multe ONG-uri au refuzat să comenteze rezultatele concursului, de teamă să nu se confrunte cu consecințe negative.

Începând cu 24 februarie, unii fondatori de ONG-uri au fost nevoiți să părăsească Rusia de teamă că vor fi persecutați de autorități. Oncologul și fostul director executiv al organizației caritabile „Not for Nothing", Ilya Fomintsev, s-a numărat printre cei care au părăsit Rusia la începutul acestui an, după ce a fost condamnat la opt zile de închisoare pentru că a protestat împotriva războiului.

Dileme etice dureroase

Cei care au rămas se confruntă cu dileme etice dureroase - dacă ar trebui sau nu să continue cooperarea cu autoritățiile statului rus. Situația este oarecum asemănătoare cu problema vagonului de tren - un experiment de gândire în care cineva este pus în fața alegerii de a sacrifica viața unei persoane pentru a salva mai multe.
„Să semnăm scrisori colective? Să luăm subvenții? Să criticăm autoritățile cu privire la o anumită politică sau să păstrăm tăcerea? Acestea, cu siguranță, sunt întrebări dificile pentru directorii de ONG-uri și nu există răspunsuri corecte", spune Grigori Sverdlin, fost director al celei mai mari organizații de caritate pentru persoanele fără adăpost, Nochlezhka. Sverdlin a părăsit Rusia la scurt timp după începerea războiului. El a fondat acum o nouă organizație intitulată „Idite Lesom" (în traducere liberă „cară-te" în română), care are ca scop să ajute rușii să evite înrolarea sau să părăsească armata după ce au fost recrutați. 
Opiniile antiguvernamentale pot într-adevăr pune în pericol activitățile organizațiilor caritabile din Rusia, iar astfel de temeri sunt pe deplin justificate, spune Lyubov Arkus, fondatorul ONG-ului Anton Este Chiar Aici care sprijină persoanele cu autism.

„Este mult mai greu să stai și să nu faci nimic decât să faci măcar puțin"
  Refugiați ucraineni la Moscova 

„După 24 februarie, am crezut că este imposibil să continui pur și simplu munca dinainte. Trebuia să fac altceva, mai mult decât atât", spune Lida Moniava, directoarea Casei cu Farul [în rusă: Dom s Mayakom], organizație caritabilă de îngrijire a copiilor. Ea povestește că, imediat după începerea războiului, voluntarii din Moscova s-au adunat spontan pentru a-i ajuta pe refugiații ucraineni. Noua lor organizație caritabilă, care numără acum peste 500 de voluntari, și-a primit în sfârșit statutul oficial în octombrie.
„Se întâmplă lucruri teribile la care am devenit martori. Este mult mai greu să stai și să nu faci nimic decât să faci măcar puțin", spune Moniava, - „Oamenii sunt chinuiți de sentimentul de vinovăție și de responsabilitate, iar această muncă este una dintre modalitățile de a face măcar ceva pentru a repara consecințele evenimentelor oribile care se întâmplă acum".

„Micile donații ne țin pe linia de plutire"

ONG-urile au pierdut donațiile obișnuite după ce serviciile de plată online, cum ar fi Apple Pay, Google Pay și Paypal, au fost oprite în Rusia.
„Am pierdut [donații] brusc și semnificativ după 24 februarie - [de la] binefăcători privați străini, parteneri străini, emigranți fără carduri bancare rusești și fără venituri", spune Elena Kupershtokh, director executiv al organizației caritabile pentru copii Dom s Mayakom, pentru Goethe-Institut, - „donațiile mici ne țin pe linia de plutire - sunt multe. Mii de oameni donează sume mici de bani. Bugetul nostru de un miliard [de ruble] este alcătuit din donații de 100 de ruble [1,64 euro]".
„Scăderea generală a donațiilor noastre individuale din ianuarie până în septembrie a ajuns la 100 de milioane de ruble [1,6 milioane de euro] în comparație cu anul precedent, ceea ce reprezintă 15%", spune Ekaterina Shergova, directoarea organizației caritabile Podari zhizn (Grant Life), într-un comentariu pentru Goethe-Institut. De asemenea, s-a înregistrat o scădere semnificativă a donațiilor din partea companiilor, care au părăsit piața rusă. „Fiecare a cincea companie care a contribuit în mod regulat la fondul nostru în trecut a încetat în acest moment să mai facă acest lucru, deoarece se află la rândul lor în criză și nu mai au posibilitatea de a ajuta... Aproape toate companiile de pe lista celor care și-au suspendat operațiunile în Rusia nu mai pot garanta sprijinul lor pentru fondul nostru, care este de peste 80 de milioane [de ruble] pe an", explică Shergova. „Donațiile noastre sunt în scădere, dar angajamentele noastre nu fac decât să crească", spune ea.

Livrările de medicamente au fost întrerupte
  Organizația caritabilă Podari Zhizn

O altă problemă o reprezintă perturbarea logisticii livrărilor medicale internaționale. Anterior, medicamentele erau livrate direct în Rusia, dar nu mai există o astfel de opțiune. Procesul de livrare este semnificativ mai lung și a devenit mai instabil, ceea ce poate fi decisiv pentru medicamentele sensibile la temperatură. Același lucru este valabil și pentru livrările de echipamente medicale, care pot dura acum până la 200 de zile. Alte echipamente medicale nu mai pot fi livrate deloc în Rusia - de exemplu, tuburile de traheostomie fabricate în străinătate, care nu pot fi înlocuite, spune Elena Kupershtokh, directorul executiv al organizației caritabile pentru copii Dom s Mayakom, un centru de îngrijire pentru copii.
O altă organizație de caritate pentru persoanele cu scleroză laterală amiotrofică și boala neuronului motor a întâmpinat întotdeauna dificultăți în colectarea de donații pentru pacienții săi din Rusia, dar situația s-a înrăutățit din cauza scăderii numărului de donații. Oamenii din Rusia sunt reticenți în a-i ajuta pe adulții cu boli incurabile și rare, deoarece nu sunt sensibilizați cu privire la astfel de boli, explică directorul ONG-ului Live Now, Natalya Lugovaya. În prezent, fondul încearcă să strângă 5 milioane de ruble (aproximativ 83.000 de euro) până la sfârșitul lunii octombrie, altfel conturile sale ar putea fi înghețate: „Activitatea se va bloca și nu vom mai putea accepta donații și nici nu vom mai putea primi subvențiile care au fost deja acordate", se arată în mesajul de pe site-ul lor.

„Au lovit acolo unde doare cel mai tare"

Unele tehnologii medicale devin inaccesibile pentru medicii din Rusia. De exemplu, reactivii chimici necesari pentru epurarea măduvei osoase a donatorului înainte de a o transplanta unui copil nu mai sunt disponibili. „Această tehnologie a fost crucială pentru a reduce riscul de reacție periculoasă „boala grefei împotriva gazdei"", explică directorul organizației caritabile Podari Zhizn. Va dura ani de zile pentru a pune la punct fabricarea acestor reactivi în Rusia, iar copiii au nevoie de tratament acum. Prin urmare, medicii sunt nevoiți să transplanteze măduva osoasă de la donator fără a o epura mai întâi și să folosească medicamente suplimentare pentru a preveni apariția unor complicații la copil.
Farmaciile sunt în criză de medicamente pentru terapie intensivă, iar prețurile pentru cele existente au crescut puternic din cauza sancțiunilor occidentale, spune Viktoria Agadzhanova, directoarea organizației caritabile Alive, care ajută adulții grav bolnavi.

„Sancțiunile afectează mai ales oamenii obișnuiți", continuă ea, - „Putem trăi fără haine și aparate străine, dar nu putem supraviețui fără medicamente și echipamente medicale occidentale. Nu știu dacă sancțiunile ar fi putut fi diferite. Dar ele au lovit acolo unde doare cel mai tare, asta este un fapt." Organizația caritabilă nu își mai poate permite să primească pacienți noi și se străduiește să îi ajute pe cei existenți.
Mulți se tem că vor urma vremuri dificile pentru organizațiile caritabile din Rusia, atunci când se vor termina subvențiile rămase. „Situația este atât de instabilă încât este imposibil de prezis [ce se va întâmpla în continuare] - totul poate deveni atât de rău încât vom da înapoi nu cu 20, ci cu 120 de ani", spune Grigori Sverdlin, fostul director al organizației caritabile pentru persoanele fără adăpost Nochlezhka.