Sustenabilitate
O lume fără plastic

Interdicția de a folosi plastic, producerea de farfurii de unică folosință din materiale biologice sau asfalt din deșeuri de plastic: iată câteva inițiative ale țărilor, companiilor și grupurilor civice pentru a elibera lumea de domnia plasticului.

De Johannes Zeller

Viața cotidiană nu mai poate fi imaginată fără plastic, cel mai ieftin ambalaj. Pe de altă parte, din utilizarea plasticului rezultă mormane de deșeuri: fiecare cetățean german produce anual 37,4 kg de deșeuri de plastic, conform Institutului German de Statistică, ceea ce reprezintă o gravă afectare a mediului. Asta pentru că un PET, o sticlă de plastic, are nevoie de mai bine de 500 de ani pentru a se descompune, timp în care emană substanțe otrăvitoare în pânza freatică. Pe de altă parte, aceste deșeuri ajung adesea în mări și oceane, astfel încât astăzi, valurile Pacificului poartă cea mai mare haldă de gunoi a lumii, de 1,6 milioane kilometri pătrați, adică de 4 ori suprafața Germaniei. Plasticul are o durată de viață deosebit de lungă și reprezintă un pericol acut pentru viețuitoarele din mare.

De aceea, tot mai mulți oameni, tot mai multe state, orașe și companii se implică în combaterea plasticului. Următoarele 7 inițiative reprezintă modalități diferite prin care politicul, economicul și socialul pot pregăti drumul către o lume fără plastic.

Ruanda, țara fără plastic

Ruanda este pionierul luptei internaționale împotriva deșeurilor de plastic: încă din 2008 aici au fost interzise importul, comercializarea și deținerea pungilor de plastic. Pentru încălcarea acestor legi sunt prevăzute amenzi mari și pedepse cu închisoarea. Astfel, statul estafrican contribuie la crearea unei conștiinței a protejării mediului, la care se adaugă ample campanii de presă, precum și includerea acestei teme în programul de învățământ. În ultima sâmbătă a fiecărei luni, de ziua Umuganda, oamenii sunt invitați să strângă gunoi de pe toată suprafața țării și să planteze pomi. În fotografia alăturată, diplomați străini planteză puieți, împreună cu populația locală. Și președintele Paul Kagame participă la aceste acțiuni.
 

Mai puține deșeuri prin renunțarea la gratuități

Un exemplu din Marea Britanie demonstrează că acumularea de deșeuri de plastic poate fi redusă dacă se introduce o plată: din 2015 rețelele de supermarket-uri din Marea Britanie cer 5 pence (6 eurocenți) pentru o pungă de plastic. Conform estimărilor oficiale, de atunci, consumul de pungi de plastic a scăzut cu peste 80%, ceea ce înseamnă economisirea a 65,6 milioane de euro a costurilor de salubritate. Și în Germania, din 2015 utilizarea pungilor de plastic a scăzut cu 64%. Din 2016, a intrat în funcțiune o înțelegere între guvern și comercianți, conform căreia se percepe un preț pentru pungile de plastic.

materiale bio pentru articole de unică folosință

Coffee-To-Go, Take Away și mâncarea livrată la domiciliu presupune produse de unică folosință, cum ar fi veselă, tacâmuri sau paie de plastic, care devin, toate, deșeuri, în cantități considerabile. Tot mai multe companii optează pentru alternativele ecologice, iar UE a interzis, de anul viitor, obiectele de plastic de unică folosință, dacă ele pot fi înlocuite cu unele care se descompun biologic. Acestea sunt confecționate din materialul bio polyactid, pe scurt PLA, care trece drept alternativă verde a PET (Polyethylentereftalat). Ce e drept, PLA rezistă mai puțin la căldură, dar se descompune biologic, fără să emane substanțe nocive în apa potabilă.

 
alianța Globală împotriva plasticului de unică folosință

Britanica Ellen MacArthur a înființat fundația Initiative New Plastics Economy Global Commitment , la care au aderat companii, guverne și organizații dornice să evite utilizarea plasticului de unică folosință. Alianța alcătuită din peste 250 de parteneri – printre care Unilever, H&M, Coca-Cola și orașul texan Austin, care, conform Fundației înființate de Ellen MacArthur, reprezintă cauza a cca 20%  ambalajelor de plastic, pe plan mondial – și-a stabilit câteva ținte pe care vrea să le bifeze până în 2025. Odată la 18 luni, sunt verificate progresele făcute și ele sunt date publicității.

Pungi comestibile pentru apă, confecționate din alge

Oameni de știință și start up-uri continuă să caute alternative pentru plasticul de unică folosință. De exemplu, start up-ul britanic Skipping Rocks Lab propune o alternativă la PET-uri: apă în punguțe comestibile, din iarbă de mare. Deocamdată, funcționează doar pentru cantități mici de lichid, dar britanicii se străduiesc să perfecționeze tehnologia și să ofere pungi mai mari. La rândul lor, cercetători ai Universității Halle-Wittenberg au creat recipiente pentru lapte de cafea din lapte și zahăr, recipiente care se dizolvă în ceștile de cafea. Iar start up-ul Bio-Lutions fabrică din deșeuri biologice ambalaje de unică folosință pentru Take-Away– asta pentru a menționa doar câteva exemple.

Străzi și case din deșeuri de plastic

Alte firme au avut inițiativa novatoare de a refolosi deșeurile de plastic. Astfel, compania indiană K K Plastic Waste Management a conceput o tehnologie care folosește deșeurile de plastic pentru asfaltarea străzilor, un asfalt mai rezistent decât cel clasic. Conform companiei respective, 3.500 de km de șosea din jurul orașului Bangalore au fost deja acoperite cu 10.000 tone de plastic. Și orașul Rotterdam vrea să preia această soluție. Dar deșeurile din plastic nu ajung doar pe străzi: firma indiană Rudra Environmental Solutions le prelucrează ca să creeze carburant, iar Initiative din Guatemala construiește case și școli din PET-uri vechi.

litoral curat pentru o mare curată

S-a constatat că, zilnic, ajung în apele mărilor și oceanelor, între 13.000 și 35.000 de tone de plastic. La inițiativa organizației Ocean Conservancy (SUA), are loc în fiecare an, în septembrie, Ziua Internațională a curățării plajelor („International Coastal Cleanup“), când voluntari din peste 100 de țări, curăță malurile și coastele de deșeuri. Dar nu numai voluntarii se implică: susținuți de companii ca Dell și HP, ONG-ul Lonely Whale (SUA) îndeamnă locuitorii zonelor de litoral să colecteze deșeurile de plastic, prevenind ca acestea să nu ajungă în mare. Astfel se obține un dublu beneficiu, pe lângă protejarea mediului, se creează noi locuri de muncă.