Acces rapid:

Mergi direct la conținut (Alt 1)Mergi direct la navigarea secundară (Alt 3)Mergi direct la navigarea primară (Alt 2)

Bibliotecile verzi
„Trebuie să reacționăm la schimbările sociale“

Grădina de pe acoperișul bibliotecii universității din Varșovia
Grădina de pe acoperișul bibliotecii universității din Varșovia | Foto (detaliu): © Adobe

Biblioteca viitorului ar putea să nu mai fie doar un loc pentru șoarecii de bibliotecă; ar putea avea straturi de legume pe acoperiș și o cafenea-atelier de reparații în pivniță. Tim Schumann, angajat al bibliotecii Heinrich-Böll din Berlin-Pankow și cofondator al rețelei „Bibliotecilor Verzi“, explică de ce bibliotecile publice trebuie să-și redefinească rolul.

Domnule Schumann, ați scris recent un eseu n care ați conceput o „utopie concretă“ pentru biblioteci. Vorbiți despre albine care zumzăie pe acoperiș, în timp ce în pivniță se repară biciclete. În sălile de lectură exisă viermi pentru compostarea deșeurilor organice și vârstnici vin la activități și acțiuni cu refugiați. Despre asta este vorba la bibliotecile verzi?

De solicitat fotografii ale lui Tim Schumann și ale Bibliotecilor Verzi De solicitat fotografii ale lui Tim Schumann și ale Bibliotecilor Verzi | Foto: © privat Îmi place definiția potrivit căreia o bibliotecă verde reacționează la circumstanțele sociale și asta, combinat cu noul rol mai ales al bibliotecilor publice, de a se dezvolta ca locuri în care nu este vorba doar despre cărți, ci și despre oameni și interacțiunea lor. Bibliotecile verzi reunesc oamenii - și prin activități – pe temele climă, protecția mediului și sustenabilitate. Poate fi vorba, de exemplu, despre instalarea unui sistem fotovoltaic pe acoperiș, amenajarea unei grădini prietenoase cu albinele și despre consumarea mai puținor resurse interne.
 
De unde provine conceptul bibliotecilor verzi?

Din câte știu, ideea a apărut în SUA. La început, în anii ´70, a fost vorba despre un mod de a construi ecologic, dar relativ repede oamenii au trecut în prim-plan. Oamenii au început să fie sprijiniți, de exemplu, prin furnizarea de informații despre modul de a trăi o viață sustenabilă. La începutul anilor 2000, ideea a ajuns încetul cu încetul și în Germania.

De ce sunt potrivite bibliotecile să aplice abordări sustenabile?

Bibliotecile publice au devenit, treptat, ceea ce se numește „al treilea loc“ . Adică un loc, unde oamenii se opresc și pot să „stea locului“, unde familii întregi își pot petrece după amiezele și elevii își pot face lecțiile. Acesta este atitudinea noastră: să punem la dispoziție un loc cu o deschidere maximă, care să poată fi folosit gratis.
 
Și, dacă „utopia concretă“ prinde viață, acolo pot fi împrumutate o bormașină (de la biblioteca obiectelor) sau o bibicletă (în atelier) …

Exact. A împărți obiecte înseamnă a întări coeziunea socială, lucru pentru care bibliotecile publice sunt predestinate. Noi, ca bibliotecă, trebuie să reacționăm la misiunile sociale puternice. În afirmarea ofertei sociale a bibliotecilor verzi se află un mare potențial.

Există o bibliotecă verde model?

Există multe proiecte geniale, unele chiar internaționale. De exemplu, biblioteca orășenească Osnabrück intenționează să construiască o Tiny House în chip ce „Bibliotecă Verde a Tineretului“. În Danemarca a apărut ideea construirii de dușuri pentru oamenii fără adăpost, ceea ce are un puternic aspect social. Alte biblioteci sunt case pasive sau au instalații fotovoltaice pe acoperiș. În Senegal există o bibliotecă verde, care captează apa de ploaie, cu care apoi își udă grădina.

Aici este vorba și despre Rețeaua Bibliotecilor Verzi și despre inițiativa Libraries4Future?

Rețeaua Bibliotecilor Verzi își propune să sprijine tema sustenabilității și să contribuie la implicarea mai activă a bibliotecilor din Germania, Austria și din Elveția. Este vorba, mai ales, despre cooperare și despre ancorarea instituțională a sustenabilității și a protecției mediului. Deocamdată, rețeaua abia se formează și se structurează. În plus, acum, în timp de pandemie, totul se desfășoară online. Cu toate acestea, reuniunile regulate au avut ecou. Institutele Goethe de pe plan mondial au fost foarte bine reprezentate. Libraries4Future acționează global, mai ales pe plan personal.

Și ce discutați la reuniunile dumneavoastră?

O temă abordată a reprezentat-o înfolierea cărților, care este un fel de vacă sacră a bibliotecilor. Îmbrăcăm cărțile în folie de plastic, pentru a le proteja, numai că foliile sunt din plastic. Și atunci apare întrebarea: chiar avem nevoie de asta? Noi, ca bibliotecă publică, renunțăm deseori la cărțile vechi – dar, în ultima vreme, le scoatem foliile de plastic, ca să nu contribuim la crearea de deșeuri de plastic.

Este bine primită ideea unei biblioteci care nu împrumută doar cărți, ci are și un rol de start din punct de vedere social?

Cititoarele și cititorii ne întreabă uneori ce este asta. Dar, cum am mai spus, este vorba despre noul rol al bibliotecilor, de a nu aduce laolaltă doar cărți, ci și oameni, fiindcă și aceștia sunt purtători de cunoștințe. Astfel, biblioteca rămâne fidelă misiunii ei de a împărți cunoaștere. Unii ne reproșează că ne-am abate de la rolul nostru de neutralitate. Dar eu văd lucrurile altfel și anume că trebuie să reacționăm la schimbările sociale și nu avem timp de neutralitate. Dacă mă întrebați pe mine, nu ne aflăm într-o criză climatică, ci chiar înaintea unui colaps climatic. Trebuie să devenim active și să-I ajutăm pe oameni să meargă cu schimbarea. Putem s-o facem, ca biblioteci – deci, hai s-o facem.

Sus