SPAȚII MODERNE
ARHITECTUL MIES VAN DER ROHE CA ARTIST

„Eu nu desenez niciodată nimic atunci când mă apuc de construit o casă“, susținea Mies van der Rohe într-un interviu oferit Bauwelt, în 1964. Cu toate acestea, el a fost autorul a nenumărate colaje și montaje. Aceste reprezentări ale unor spații interioare se numără printre cele mai interesante și mai frumoase lucrări ale epocii moderne.
Ludwig Mies van der Rohe (1886–1969) este unul dintre cei mai extraordinari arhitecți ai epocii moderne. Mies a făcut primii pași în domeniu în orașul său de baștină, Aachen. Tânărul arhitect a învățat mai apoi la Peter Behrens, la Berlin, totul despre „marile forme“. Iar când societatea burgheză din Imperiul German, care aprecia meșteșugurile, s-a destrămat în cursul Primului Război Mondial, și felul de a construi și de a crea artă s-a schimbat în mod fundamental. Experimentele și optimismul au inspirat unele proiecte revoluționare. În spațiul fluid creat de Mies van der Rohe pentru pavilionul de la Barcelona, s-au făcut resimțite expresia noii deschideri a Republicii de la Weimar, dar și nevoia de ordine și măsură.
Mies van der Rohe, Ludwig (1886-1969) | Georg Schaefer Museum Project, Schweinfurt, Germany, Interior perspective with view of site, 1960-1963. New York, Museum of Modern Art (MoMA) Mies van der Rohe Archive. | © The Museum of Modern Art, New York/Scala, Florence / VG Bild-Kunst, Bonn, 2016
Ca ultimul director al mișcării, Mies van der Rohe a impus, în cadrul Bauhaus, o arhitectură sistematică. Noul stil de construcții urma să se impună ca o alternativă la haosul lumii moderne. Mies van der Rohe a părăsit târziu Germania condusă de naziști, dezvoltându-și în continuare, la Chicago, ideile noi din domeniul arhitecturii. Clădirile de o eleganță abstractă l-au făcut pe Mies van der Rohe celebru în întreaga lume. Ultima sa construcție de anvergură, Noua Galerie Națională, a fost inaugurată la Berlin în anul 1968. De-a lungul întregii sale existențe, arhitectul și-a elaborat proiectele folosindu-se de situații concrete și viziuni generale. Acest lucru nu transpare nicăieri mai evident decât în nenumăratele sale montaje și colaje. În perioadele reorientării s-au născut, de altfel, cele mai multe compoziții arhitecturale în imagini, ale căror putere de fascinație nu a slăbit nici până astăzi.
CARACTERUL VAG AL TIMPULUI ȘI SPAȚIULUI
Colajele și montajele dezvăluie un joc al juxtapunerii, al continuității și noilor începuturi. Mies van der Rohe s-a inspirat încă de la începuturi din colajele pline de fantezie ale avangardei artistice. Reclamele și experimentele epocii din domeniul cinematografiei prezentau metropola modernă ca loc al mișcării. În 1922, s-au născut fotomontajele sugestive pentru clădirea sa de pe Friedrichstrasse de la Berlin. Ele par ca niște crâmpeie înghețate, rupte dintr-un film, oferind o imagine dinamică a orașului, dar și a societății în ansamblu. Odată cu emigrarea în America, reprezentările urbane au fost înlocuite de imagini de interior. Aceste lucrări în format mare își atrag publicul de la prima privire. În multe colaje ale lui Mies van der Rohe se regăsesc reproduceri ale unor opere de artă.
INOVATOR ȘI ENIGMATIC
Privind în detaliu, dar și de la mare depărtare, colajele și montajele demonstrează următorul joc: pe de o parte, în ele se anunță, cu precizie tehnică, un viitor modern, pe cealaltă, urmele manoperei rămân încă vizibile. Din loc în loc sunt introduse cu grijă bucăți de furnir, decupate cu mare precizie.

În cadrul expoziției „Mies van der Rohe: Colajele de la Museum of Modern Art, New York“ care a avut loc la Ludwig Forum din Aachen și în Muzeul Museum Georg Schäfer din Schweinfurt în perioada 26 februarie - 28 mai 2017, a apărut un catalog bogat ilustrat și atent comentat: MIES VAN DER ROHE: MONTAJ. COLAJ, Aachen, Ludwig Forum. Andreas Beitin, Wolf Eiermann & Brigitte Franzen (ed.). Aachen/Schweinfurt 2016/17.