Julia Mann
MAMA BRAZILIANĂ A LUI THOMAS MANN

Proiectul unui centru cultural găzduit de casa natală a Juliei Mann de pe fosta Fazenda Boa Vista din Paraty, Brazilia, rămâne incert chiar și după ani de negocieri. Experții subliniază importanța unei instituții dedicate familiei Mann, deoarece Julia Mann a avut o influență mai mare asupra vieții lui Thomas și Heinrich Mann decât a recunoscut critica literară germană până acum.

De Juliana Vaz

La câteva zile după primirea Premiului Nobel pentru Literatură, Thomas Mann a acordat un interviu sociologului brazilian Sérgio Buarque de Holanda în Berlin, care a fost publicat în ianuarie 1930 în ziarul O Jornal. Întrebat de tânărul reporter despre rădăcinile braziliene ale familiei sale, scriitorul german a răspuns: „Brazilia îmi trezește într-adevăr câteva momente plăcute din copilăria și tinerețea mea. Îmi amintesc că mama mea, care era braziliană și s-a născut pe o plantație de cafea sau de zahăr, nu mai știu exact, mă învăța adesea despre frumusețea golfului Guanabara.”

Probabil că Thomas Mann se referea la golful Paraty, unde se află și astăzi conacul Boa Vista. Clădirea, construită în stil colonial, în secolul al XVIII-lea, între mare și pădurea tropicală atlantică, face parte din ansamblul istoric protejat al orașului Paraty. Aici și-a petrecut Julia Mann, născută în 1851 ca Julia da Silva Bruhns, primii ani din viață. După moartea mamei sale braziliene, s-a mutat la vârsta de șapte ani împreună cu tatăl său german la Lübeck.

În orașul din nordul Germaniei, a fost educată într-un mod tradițional, s-a căsătorit cu senatorul și comerciantul Thomas Johann Heinrich Mann și a adus pe lume cinci copii, dintre care doi, Heinrich și Thomas, au ajuns să facă parte din canonul literaturii de limbă germană a secolului XX. După moartea soțului său, Julia Mann și-a mutat reședința la München și nu s-a mai întors niciodată în Brazilia, însă amintirile din copilăria sa petrecută în tropice „între maimuțe și papagali” au fost incluse în cartea apărută postum, Aus Dodos Kindheit.

„Ceva regretabil sau jenant”

Decenii întregi, originea braziliană a fraților Mann a fost ignorată de intelectualii germani, așa cum a observat déjà Sérgio Buarque de Holanda în articolul său din 1930: „Cunoscutul istoric literar Adolf Bartels neagă această ipoteză, de parcă ar fi ceva regretabil sau jenant.” Abia în anii 1990, scriitorul și psihologul Frido Mann, cunoscut ca „nepotul preferat” al lui Thomas Mann, s-a interesat de istoria străbunicii sale în cadrul cercetărilor pentru romanul său, inspirat de ramura braziliană a familiei, Brasa.

După o vizită la Paraty, a apărut visul de a transforma conacul Boa Vista într-un centru cultural. În 1996, Frido Mann a înființat la Zürich asociația „Casa Mann” și a organizat un festival dedicat Juliei Mann la Paraty, cu expoziții, conferințe și implicarea artiștilor brazilieni. Conflictele de interese și disputele legale cu actualii proprietari ai conacului au împiedicat progresul proiectului centrului cultural, iar Frido Mann a renunțat la planul său.

Nici Thomas, nici fratele său, Heinrich, nu au pășit vreodată pe pământ brazilian, dar fiecare s-a raportat într-un mod propriu la acesta. Thomas Mann se referă în lucrările sale, în mod subtil, la „Sud” și la figuri străine. „Mulți ani la rând, Thomas Mann a tăgăduit originea sa braziliană. Nu voia să pună în pericol statutul său de mare poet german”, spune Paulo Soethe, profesor la programul de postuniversitar în Litere al Universității Federale din Paraná și autor al cărții Mutterland. Familie Mann și Brazilia, realizată împreună cu Karl-Josef Kuschel și Frido Mann. „Din 1938, Thomas Mann s-a transformat într-un adversar înverșunat al nazifascismului și a acordat mai multă atenție Americii Latine. S-a întâlnit cu scriitorul brazilian Érico Veríssimo și a corespondat cu intelectuali europeni care trăiau în exil în Brazilia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”, relatează Soethe.

Moștenirea braziliană

Unuia dintre acești scriitori în exil, dramaturgului austriac Karl Lustig-Prean, Thomas Mann i-a scris într-o scrisoare, în 1943: „De asemenea, am fost mereu conștient de amestecul de sânge latino-american în venele mele și simt bine ce îi datorez ca artist. Doar printr-o anumită lentoare conservatoare a vieții mele se explică faptul că nu am vizitat niciodată Brazilia. Pierderea patriei mele ar fi trebuit să fie un motiv în plus pentru a cunoaște patria mea de origine. Sper că acea oră va veni”.

La Heinrich Mann, moștenirea braziliană pare mai evidentă. În 1907, fiul cel mare al Juliei Mann a publicat Zwischen den Rassen, un roman inspirat din amintirile acesteia. „Un roman foarte interesant despre o femeie care tinde spre emancipare și care își dorește dreptul de a se divorța de un bărbat autoritar și conservator”, spune Soethe.

În ianuarie 2024, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la apariția romanului Der Zauberberg, primarul de atunci al orașului Paraty, Luciano Vidal, a întreprins o călătorie oficială la Lübeck pentru a găsi parteneri pentru conservarea moștenirii familiei Mann, însă fără rezultate concrete. În același an, Festivalul Internațional de Literatură Paraty (FLIP) a găzduit expoziția itinerantă Thomas Mann: Die Demokratie wird siegen! – concepută de Thomas Mann House Los Angeles în colaborare cu Literaturhaus München și curatoriată de Paulo Soethe în Brazilia, cu discuții legate de familia Mann, la „Casa da Cultura de Paraty”. Însă, la doar câțiva kilometri de centrul istoric, la conacul Boa Vista, nu a avut loc nicio activitate literară.

Proprietate cu viitor incert

În 2025, în anul în care se sărbătoresc 150 de ani de la nașterea și 70 de ani de la moartea lui Thomas Mann, viitorul casei rămâne incert. Proprietatea îi aparține lui Amyr Klink, care în 1984 a fost primul om care a traversat Oceanul Atlantic de Sud cu o barcă cu vâsle. După ani de degradare și după ce presa braziliană a relatat despre acest lucru, casa a fost renovată și a fost inspectată în 2023 de autoritatea braziliană pentru monumente. Iphan. Klink, care deține și o marină luxoasă pe terenul respectiv, a transmis prin biroul său că el și partenerii săi de afaceri sunt „deschiși la oferte” în ceea ce privește promovarea și dezvoltarea instituției.

Dacă acest lucru se va concretiza, un centru cultural în casa natală a Juliei Mann din Paraty ar face parte dintr-o serie de instituții care păstrează moștenirea familiei Mann în întreaga lume, precum Thomas Mann House Los Angeles, Buddenbrookhaus / Thomas-und-Heinrich-Mann-Zentrum din Lübeck, Monacensia în Hildebrandhaus din München, Thomas-Mann-Archiv al ETH Zürich și Thomo Manno kultūros centras din Nida, Lituania.

Amintire de familie

„În cazul în care casa în care a trăit Julia Mann nu va fi disponibilă drept clădire, vom păstra vie istoria familiei în alt loc, prin conferințe și evenimente“, promite Johannes Kretschmer, profesor de germanistică la Universidade Federal Fluminense din Niterói. Kretschmer face paralele între cazul Juliei Mann și cel al scriitorului austriac evreu Stefan Zweig, care s-a refugiat în Petrópolis pentru a scăpa de regimul nazist în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Casa în care a locuit și a murit Zweig este astăzi un muzeu deschis publicului. „Așa cum Petrópolis a avut nevoie de mult timp pentru a înțelege importanța lui Stefan Zweig, Paraty riscă acum să piardă o oportunitate de a crește, prin intermediul turismului cultural“, crede Kretschmer, care organizează el însuși colocvii și lecturi în oraș.

„Științele literare din Germania și din lume încep să recunoască tot mai mult originea braziliană a fraților Mann. Ar fi important ca și în Brazilia să existe o instituție dedicată familiei Mann, deoarece Julia Mann a influențat viața celor doi scriitori mult mai mult decât s-a crezut până acum. Iar Thomas Mann are un public numeros în Brazilia“, afirmă Soethe.