TEATRU GERMAN CONTEMPORAN
Piese traduse în limba română | Lukas Bärfuss

Vier Bilder der Liebe (Dragoste în patru tablouri) – 2002

E după amiază, și Evelyn îl așteaptă cu nerăbdare pe Daniel, amantul ei, în camera unui hotel bun. Urmează să fie ce-a de-a o suta lor întâlnire amoroasă. Cu mâna stângă, ea îi scrie mamei ei scrisori ce trădează o anume labilitate emoțională. Are mâna dreaptă bandajată, din cauza unei răni a cărei vindecare e amânată prin intervențiile repetate ale amantului ei, care e medic. Pentru că rana e pretextul care face posibile întâlnirile lor adulterine.

Daniel, la rândul său, e-nsurat cu Susan, o pictoriță care își dă seama că soțul ei o înșeală. Ea sfârșește prin a-l înjunghia pe acesta cu foarfeca de tăiat carton. Nu din gelozie, ci din principiu, cum va susține ea: „Fiindcă nimeni nu l-ar fi pedepsit  / A trebuit să-l pedepsesc eu.” După crimă, Susan se autodenunță și este dusă la poliție, unde-l cunoaște pe Sebastian, avocatul ce urmează s-o apere în procesul care o așteaptă. Întors acasă la Evelyn, Sebastian îi povestește acesteia cu lux de amănunte cazul pe care tocmai îl preluase. Din relatarea lui, Evelyn înțelege că cel ucis este Daniel, amantul ei cu care avusese o sută de întâlniri. După ce-i deschide unui vânzător de Biblii cu care are o scurtă convorbire plină de semnificații, Evelyn îi mărturisește soțului adulterul. Deși face legătura cu informațiile pe care le are de la Susan și își dă seama că soția sa spune adevărul, el alege să nu o creadă. Refuzul lui de a o crede o convinge și pe ea să retracteze. Prin urmare, amândoi preferă, de comun acord, minciuna.

În afara celor două cupluri, prin piesă mai trece un bărbat tânăr și misterios, în patru roluri diferite: de angajat al hotelului, de model care pozează pentru pictoriță, de polițist și de misionar care vinde biblii.
„Piesa nu este nici pe departe o simplă dramă (tragedie?) sentimentală. Profund cunoscător al tragediei antice, care i-a și inspirat primele texte pentru scenă, Lukas Bärfuss sugerează în toate textele sale prezența unei forțe, a unei legități comparabile cu destinul vechilor greci. „Dragoste în patru tablouri" prilejuiește o reflecție profundă asupra relației dintre legile iubirii și anarhia inimii, cum s-a și remarcat de altfel. Textul se remarcă prin poezie, tensiune, mister și rigoare deopotrivă. Și prin roluri care presupun un dozaj extrem de riguros al emoției și lucidității.“ (Victor Scoradeț)
Personaje: 2 femei, 3 bărbați

Premiera absolută a avut loc în septembrie 2002, la Schauspielhaus Bochum (teatrul care a și comisionat piesa), în regia lui Karin Henkel.

Premiera românească a avut loc la Teatrul Bacovia, Bacău, în 2007, regia fiind semnată de Theo Herghelegiu.
Hartmann & Stauffacher, Verlag für Bühne, Film und Fernsehen
Bismarckstraße 36
50672 Köln
info@hsverlag.com

Drepturile asupra traducerii în limba română: Victor Scoradeț
vicmarsco@yahoo.de
SUSAN Nu vă faceţi griji
Cu cazul meu aveţi voie să daţi greş
Mie nu mi-e frică de închisoare
Libertatea mi-e indiferentă
SEBASTIAN Aici nu vă cred
SUSAN Pentru mine dragostea e mai importantă
Iar dragostea şi libertatea
ele nu merg împreună şi gata
SEBASTIAN Cum vă simţiţi
SUSAN Acum
SEBASTIAN Da
SUSAN Nu ştiu
SEBASTIAN Vreţi o aspirină
SUSAN De ce
SBASTIAN Poate că vă doare capul
SUSAN Nu
SEBASTIAN Poate că ar trebui să purcedem la a clarifica
ce anume s-a întâmplat exact
Era şi al artist
SUSAN Nu
El era opusul meu
El se ocupa de bolnavi
Oncolog de laborator
El era unul care pronunţa condamnări la moarte
În fiecare zi
cu rapoarte pozitive
  [Tăcere]
  M-a înşelat
SEBASTIAN Dar sper că nu cu bani
SUSAN Trăia cu alta
De ce răsuflaţi uşurat
SEBASTIAN O crimă din gelozie
SUSAN Nu sunt geloasă
SEBASTIAN nu este conform legii o crimă
ci omor din culpă
Omul acţionează sub imperiul emoţiei
nu ştie ce face
şi e într-o oarecare măsură iresponsabil
SUSAN Mintea mea nu a fost niciodată mai limpede
SEBASTIAN O crimă din lăcomie ar fi mult mai gravă
La gelozie
se ia în calcul
presiunea emoţională
SUSAN Nu auziţi
Eu nu sunt geloasă
SEBASTIAN V-a bătut
SUSAN Nu
SEBASTIAN V-a ameninţat
SUSAN Nu
SEBASTIAN Cel puţin v-a jignit
SUSAN Nu
M-a înşelat
SEBASTIAN Asta aţi spus-o deja
Ştiţi de câte ori
SUSAN O dată cu sigurannţă
SEBASTIAN Cum
SUSAN Cum
SEBASTIAN Cum
SUSAN N-am fost de faţă
SEBASTIAN Poate aveţi o idee
SUSAN De ce vă interesează
SEBASTIAN Întotdeauna mă interesează detaliile
Unde se întâlnea cu femeia
De câte ori se întâlnea
Ce făceau atunci
Dacă vreau să vă ajut
trebuie să ştiu totul
adevărul întreg
O cunoaşteţi pe femeie
SUSAN Nu
   
[...]  
   
SEBASTIAN Aveaţi relaţii sexuale cu el
SUSAN Nu e nevoie să vă răspund
SEBASTIAN Acelaşi lucru o să vă întrebe şi Procurorul
SUSAN Era un bărbat tandru
SEBASTIAN Era un bărbat tandru
Nu vă bătea
Nu v-a ameninţat
Nu v-a jignit
Nu v-a obligat la perversiuni
Şi cu toate astea l-aţi ucis
SUSAN Da
SEBASTIAN Numiţi motivul
dacă nu a fost gelozia
SUSAN Trebuia să-l pedepsesc
SEBASTIAN Să-l pedepsiţi
Câtă aroganţă
SUSAN Dacă vreţi
SEBASTIAN Nu sunteţi judecătoare peste viaţă şi moarte
SUSAN Aş fi găsit cumva un alt judecător
care să-l fi condamnat
SEBASTIAN Pentru care delict
SUSAN A fost înşelăciune
SEBASTIAN Înşelăciunea în dragoste
nu se pedepseşte
SUSAN De ce nu
De ce nu se pedepseşte
Nici măcar nu te poţi asigura împotriva ei
Poţi să te asiguri pentru orice
Pentru spargere
Pentru trăznet
Grindină
Pentru toate prostiile astea
Dar într-un om trebuie să ai pur şi simplu încredere
Trăieşti cu el
Zece ani
Douăzeci de ani
Şi el poate pur şi simplu să plece
După o zi la fel de simplu
Ca după un an
Şi nu-ţi datorează
după zece ani mai mult
decât după zece zile
Dar dacă cineva îmi fură poşeta
în care nu-i decât abonamentul meu de metrou
ceva mărunţiş şi o bomboană veche
Atunci Poliţia vine îndată
Şi Asigurările plătesc
şi hoţul e pedepsit
E cumva cinstit
SEBASTIAN Nimeni nu a meritat pedeapsa cu moartea
numai fiindcă a călcat strâmb
SUSAN Nu avea nimic altceva decât viaţa lui
Şi cu ceva trebuia în fond să plătească
SEBASTIAN Din păcate nu vă înţeleg
SUSAN Nu
Dumneavoastră ce-aţi face
Dacă soţia dumneavoastră
SEBASTIAN Fidelitatea nu e lucrul cel mai important în dragoste

Die sexuellen Neurosen unserer Eltern
(Nevrozele sexuale ale părinților noștri) – 2003

Dora suferă de o afecțiune psihică (nu se menționează un disgnostic anume, dar pare să fie o formă de autism) care presupune o așteptare de viață redusă. Cu toate astea, ea a atins vârsta la care se trezesc instinctele sexuale. Și mama ei este profund nemulțumită de efectul medicamentelor, care par a-i fi transformat fiica într-o legumă. Ea ar prefera-o pe Dora cea dinainte, care, chiar dacă avea reacții adeseori excesive, era mult mai vie. De aceea, mama Dorei dorește să i se sisteze medicația și reușește să convingă un medic să-și asume această decizie.

Angajată să ajute un vânzător de legume, Dora cunoaște un client mai special: pe Domnul Subțire. Acestuia îi place Dora și își atrage ostilitatea Șefului Dorei, care-și trădează astfel el însuși o anumită formă de ...simpatie față de Dora. Totuși, el nu reușește să împiedice o primă întâlnire între fată și loserul de comis voiajor care este, în fond, Domnul Subțire. Întâlnirea – concretizată sexual – îi face atât pe Dora, cât și pe DS, să-și dorească și să și aibă noi întâlniri de acest fel.

La un moment dat, Mama află. Și-i spune și Doctorului, care-i va ține Dorei o lecție de educație sexuală în care-și trădează, discret, și propriile sale perversiuni. Între timp, în ciuda tuturor predicțiilor, între fata bolnavă și domnul ratat par să se înfiripe sentimente. Nu ar fi exclusă chiar legalizarea lor, dacă... Dacă acesta nu s-ar teme că reacția părinților Dorei, dorința lor de a-l cunoaște, nu constituie de fapt o capcană pentru ca el să fie arestat. Căci Dora nu are încă 16 ani și este și bolnavă psihic, ceea ce l-ar face pasibil de o pedeapsă cu închisoarea.

Cinic și poetic în egală măsură, finalul nu face decât să confirme că lumea de azi își ascunde cu multă abilitate propriile nevroze sub masca unei onorabilități care o pune la adăpost de urmări, în timp ce grija, mai mult sau mai puțin ipocrită, a societății față de oamenii cu probleme nu face decât să împiedice o posbilă împlinire a unei relații între două rebuturi ale societății.

„Lukas Bärfuss este unul dintre marii maeștrii ai ambiguității subtile, abil controlate, pentru ca sub suprafața ei să descoperim sensuri profunde și adevăruri răscolitoare. Caracterizarea personajelor, articulată exclusiv prin felul lor de a vorbi (de a ascunde?) este de o finețe ieșită din comun. Neputințele lor, cu toate acele răutăți ce decurg din limitele lor, ne revoltă și ne înduioșează în egală măsură. Dramaticul, comicul și poezia se întrepătrund și adeseori coexistă în una și aceeași scenă. Nu lipsesc nici momentele dure, menite să potențeze sensurile principale ale piesei. Limbajul frust, adeseori brutal, este de fiecare dată perfect justificat. Până în 2005, piesa fusese deja tradusă în 12 limbi.“ (Victor Scoradeț)
Personajele: 3 femei, 4 bărbați

Premiera absolută a avut loc în februarie 2003, la Theater Basel, în regia Barbarei Frey. În 2015, piesa a fost ecranizată de Tina Werenfels.

Premiera românească a fost montată de Radu Afrim, în 2004, la Teatrul Toma Caragiu, Ploiești.
Hartmann & Stauffacher, Verlag für Bühne, Film und Fernsehen
Bismarckstraße 36
50672 Köln
info@hsverlag.com

Drepturile asupra traducerii în limba română: Victor Scoradeț
vicmarsco@yahoo.de
15. Într-o cameră de hotel. Timpul e uituc, clipa zăboveşte, oamenii îşi pierd consistenţa.

Domnul subţire. Dora.
DOMNUL SUBŢIRE Ce te holbezi aşa.
Nu te mai holba aşa.
Sau măcar spune ceva.
Poate să sperie, tăcerea asta a ta de după, dar înainte te repezi ca o furie. Dacă omul nu e atent cu tine, nu mai rămâne nimic din el.
DORA Am greşit cu ceva.
DOMNUL SUBŢIRE Ba dimpotrivă. Tocmai asta e. Mă întreb numai cine ţi-a arătat totul.
DORA Tu.
DOMNUL SUBŢIRE Eu.
DORA Eu nu fac decât ce faci şi tu.
DOMNUL SUBŢIRE O faci de bună voie.
DORA De bunăvoie fac ce faci şi tu.
DOMNUL SUBŢIRE Da, da, gata cu trăncăneala, acum du-te.
DORA Nu.
DOMNUL SUBŢIRE Afară, am spus.
Mai am de lucru.
DORA Rămân.
DOMNUL SUBŢIRE Eşti surdă.
Precis că părinţii tăi îşi fac griji.
DORA Trebuie să fiu acasă când se întunecă. Acum e încă lumină.
DOMNUL SUBŢIRE Ce le-ai spus, ca să-i faci să te lase să ieşi duminica.
DORA Că-l vizitez pe prietenul meu.
DOMNUL SUBŢIRE Şi când colo, tu te furişezi la mine. Mincinoasă mică.
DORA N-am minţit.
DOMNUL SUBŢIRE Deci tu crezi că eu sunt prietenul tău.
DORA Tu nu vrei. N-ai decât să spui.
DOMNUL SUBŢIRE Câţi prieteni ai avut deja.
DORA Nici unul.
DOMNUL SUBŢIRE Deci, eu sunt primul tău bărbat, nu-i aşa.
DORA dă din cap că da.
DOMNUL SUBŢIRE Încă puţin şi-mi dau lacrimile.
DORA De ce.
DOMNUL SUBŢIRE Fiindcă mă minţi.
DORA Nu mint.
DOMNUL SUBŢIRE Chiar n-ai mai avut niciodată pe nimeni. Adevărat. Ah, Dora. Ce dar mi-ai făcut. Copila mea. Mie. Şi eu sunt atât de grosolan cu tine, îngeraşul meu. Îţi fac doar chestiile cele mai murdare şi pe urmă sunt atât de rău cu tine.
DORA Nu eşti rău cu mine.
DOMNUL SUBŢIRE Ba da, ba da, Dora, sunt rău cu tine. N-am făcut nimic ca să te fi meritat. O fiinţă aşa de delicată.
Aşa ceva nu mi-a mai dăruit nimeni până acum.
DORA Şi pentru tine a fost tot prima oară.
DOMNUL SUBŢIRE Pentru mine a fost prima oară cu cineva pentru care a fost pentru prima oară. Ştii, Dora, până acum nu am avut decât femei bătrâne, consumate, şi curve.
DORA Ce-s alea curve.
DOMNUL SUBŢIRE Femei cărora le dai bani pentru asta.
DORA Şi tu le dai bani.
DOMNUL SUBŢIRE Mult prea mulţi, Dora, mult prea mulţi.
DORA Dă-mi şi mie bani.
DOMNUL SUBŢIRE Pentru ce.
DORA Pentru futut.
DOMNUL SUBŢIRE N-ai înţeles, Dora. Vino puţin încoace. Tu nu eşti o curvă. Nu, copila mea, tu eşti ceva deosebit. Tu eşti un înger. Cerul te-a trimis. Tu ai să mă izbăveşti. Copila mea. Am să mă schimb. De acum încolo am să fiu bun cu tine. Promit. Îţi arăt ce n-am mai arătat nimănui. Cum sunt eu cu adevărat. Uite, simţi, ăsta sunt eu, şi tu eşti cea care face asta cu mine. Îngerul meu. Nu te gonesc. Precis că n-am să te mai gonesc niciodată. Ce-s nebun. Trebuie să fii nebun ca să goneşti un înger.

17. Acasă. Veioza arde, dar atmosfera nu vrea să fie tihnită.

Mama. Dora.
MAMA Ascultă, Dora. Azi fără basme, de acord.
DORA Okay.
MAMA Hai să vorbim despre câteva lucruri importante, vrei.
DORA Sigur.
MAMA Ai înţeles despre ce e vorba.
DORA Nu.
MAMA Ce ţi-a spus doctorul.
DORA Sunt gravidă.
MAMA De ce nu ţi-a luat pilula.
DORA Doctorii ăştia cu medicamentele lor. Acum terminăm cu ele. De acum încolo nici o pilulă, niciodată din nou.
MAMA Ăsta nu-i un medicament, Dora. Pilula e ca să nu faci copii. Ştii bine că şi eu o iau.
Pauză.
Şi cum crezi tu c-o să fie mai departe.
DORA Nu ştiu.
MAMA Nu ştii. Nici eu nu ştiu. Dar cineva trebuie să ştie.
Tăcere.
Încă mai putem să scăpăm de copil.
DORA Okay.
MAMA Eşti de acord.
DORA Păi nu-i nici o chestie.
MAMA Ceva e totuşi.
Un avort e un lucru trist.
DORA Atunci nu vreau niciun avort.
MAMA Dar poate că-i singura ieşire.
Sau îmi spui tu cine să se ocupe de copil.
DORA Eu.
MAMA Asta e o sarcină importantă şi dificilă.
DORA Pentru că şi copilul e bătut în cap.
MAMA Cine mai e bătut în cap.
DORA Eu sunt bătută în cap.
MAMA Dacă tu crezi asta, poţi să renunţi deja de tot.
DORA Okay.
MAMA De la cine ai luat tu okay-ul ăsta.
DORA Ştiu şi eu.
MAMA Atunci vrei să faci te rog o propunere.
DORA Am putea să i-l dăruim cuiva care nu poate să aibă copii.
MAMA Frumoasă idee, dar nu cred că s-ar bucura cineva de cadoul ăsta.
DORA Atunci aşteptăm până vine pe lume şi pe urmă îl omorâm. Fără glumă.
MAMA E interzis, Dora.
DORA Nu spunem la nimeni. Îl legăm de un copac şi pe urmă nu-i mai facem nimic.

Malaga – 2010

Vera și Michael sunt un cuplu în prag de divorț; un cuplu care deja s-a separat și care a decis că Rebekka, fiica lor în vârstă de 7 ani, va petrece weekendurile alternativ, cu fiecare dintre ei. Numai că în weekendul care se apropie, mama urmează să plece în Malaga cu iubitul ei, iar tatăl trebuie să fie la Innsbruck, la un congres ORL. În plus, bona are gripă și nu poate sta cu micuța. Așa că Vera decide să-l angajeze pe Alex, fiul unei prietene, să aibă grijă de fiica ei. Această decizie este discutată și disputată îndelung cu Michael, care se arată complet împotriva ideii de a-și lăsa fetița în grija unui băiat de 19 ani. Numai că miza congresului pe de-o parte și dorința intensă de a călători în Malaga, pe de alta, impun în cele din urmă la soluția Alex. După discuții minuțioase cu ambii părinți, el rămâne să-și asume rolul de babysitter, contra sumei de 300 de euro. Anunță că pe durata celor 3 zile are să filmeze un scurtmetraj cu fetița, pe care mai apoi o să-l înscrie într-un concurs de short films. Alex este pasionat de estetica cinematografică crudă, fără artificii și fără efecte și urmează să plece curând la New York, să studieze regia de film.

Weekend-ul se consumă , Vera și Michael se întorc acasă. Dar Rebekka se află în spital, iar singura relatare pe care o avem despre ceea ce s-ar fi putut întâmpla este discursul fracturat al lui Alex, în care pomenește o aventură a lui Pippi Șosețica. Astfel, putem deduce că Rebekka a căzut din copac în timp ce o „juca” pe eroina cărții cu povești (din care îi citesc părinții la culcare), salvând doi copii dintr-un incendiu.

Momentul dificil prin care trec cei doi soți se lasă cu mutarea lui Michael înapoi, în locuința comună. Temporar, ori definitiv – asta rămâne de văzut. La fel și recuperarea fetiței. 
„Cele șase scene ale piesei sunt dispuse în montaj narativ pe prima parte și în montaj cronologic pe partea a doua. Primele trei se desășoară în interval de două zile, în vreme ce ultimele trei au loc în numai 2 ore și 5 minute. Influența poeticii cinematografice asupra scrisului dramatic al lui Bärfuss e cunoscută. Doar că în Malaga filmul ocupă deja un loc mult mai complex.

Spre deosebire de alte texte, însă, această piesă aproape că nu are indicații de autor; nu se precizează decât ziua și ora celor șase scene și nimic altceva. Nimic despre loc, despre situații, acțiuni, stări, atmosferă ori alte categorii pe care, de regulă, dramaturgii le țintuiesc în scrierile lor. Imaginația cititorului / regizorului este invitată să vadă filmul spectacolului și să completeze informațiile lipsă din desfășurarea acțiunii. “ (Victor Scoradeț)
Distribuția: 1 fată, 2 băieți

Premiera absolută a avut loc în 2010, la Schauspielhaus Zürich, în regia Barbarei Frey.

Premiera românească a avut loc în mai 2017, la Teatrul Luni de la Green Hours, în regia lui Florin Liță.
Hartmann & Stauffacher, Verlag für Bühne, Film und Fernsehen
Bismarckstraße 36
50672 Köln
info@hsverlag.com

Drepturile asupra traducerii în limba română: Ciprian Marinescu
ciprian.marinescu@gmail.com
Miercuri, ora șaisprezece.
 
VERA  Maria e bolnavă.
MICHAEL  O, nu.
VERA  Nu poate să aibă grijă de Rebekka săptămâna asta.
MICHAEL  Doamne, nu!
VERA  Liniștește-te!
MICHAEL  Nu, te rog, nu acum.
VERA  În schimb poate Alex.
MICHAEL  Cum? Deci s-a rezolvat.
VERA  Eu am rezolvat.
MICHAEL  Și de ce nu spui imediat?
VERA  Te rog.
MICHAEL  De ce începi întotdeauna cu o catastrofă -
VERA  Deci -
MICHAEL - ca să-mi zici, și mai faci și o pauză, că de fapt nu e nici o catastrofă și că totul s-a rezolvat deja?
VERA  Michael.
MICHAEL  Intenționat mă faci să cred că e o situație fără ieșire -
VERA  Povestește, cum a fost -
MICHAEL  - de ce faci asta -
VERA  - cum a fost -
MICHAEL  - e foarte răutăcios din partea ta.
VERA  S-a întâmplat ceva?
MICHAEL  Ce să se întâmple?
VERA  Rebekka s-a închis în camera ei și e bosumflată.
MICHAEL  N-ar avea motiv.
VERA  Cum a fost azi?
MICHAEL  Știi că voiam să mergem la bazin.
VERA  Așa, și?
MICHAEL  Rebekka n-a avut costum de înot.
VERA  Dar i l-am pregătit.
MICHAEL  Dacă te referi la chestia asta incoloră, la zdreanța asta, scuză-mă, dar ăla nu-i costum de înot. Nu pentru o fată de șapte ani.
VERA  Singură și l-a ales.
MICHAEL  Mă tot întreb, cu ce-am greșit.
VERA  E vârsta la care-și descoperă -
MICHAEL  Cu ce-am greșit în educație?
VERA  Își dezvoltă stilul ei.
MICHAEL  O fată de șapte ani n-are nevoie de stilul ei.
VERA  Deci n-ați mai fost la înot.
MICHAEL  Am fost în muzeul medicinei.
VERA  Of, te rog!
MICHAEL  Ce? Colecția de mulaje e cunoscută în toată lumea.
VERA  Nu-i de mirare, și eu aș fi bosumflată.
MICHAEL  În orice caz, vineri trebuie luată de la școală. Să-i spui babysitter-ei.
VERA  Nu știu dacă Alex are timp vineri.
MICHAEL  Dar era clar că -
VERA  Vinerea o iei tu.
MICHAEL  Da, dar nu vinerea asta. Trenul către Innsbruck pleacă la 11.
VERA  Te înțelegi tu cu el. Îți dau numărul.
MICHAEL  Cu cine să mă înțeleg?
VERA  Întreabă-l dacă poate la 11.
MICHAEL  Pe cine să întreb?
VERA  Pe Alex, dumnezeule.
MICHAEL  Cine dracu e Alex?
VERA Horn. Fiul lui Chantal.
MICHAEL  Și de ce să mă înțeleg cu el?
VERA  Pentru că el are grijă de Rebekka, de aia.
MICHAEL  Credeam că Alex e o fată.
VERA  Alex Horn. O fată.
MICHAEL  Știu că Alex Horn e băiat, nu fată - credeam că Alex care are grijă de Rebekka e fată.
VERA  Ce fată?
MICHAEL  Nu știu ce fată, o fată ca Maria.
VERA  Alex e băiat.
MICHAEL  Exclus.
VERA  Exclus să fie băiat?
MICHAEL  Exclus s-o las pe fiică-mea un week-end întreg pe mâna acestui tip - e exclus.
VERA  Alex are 19 ani și e foarte de încredere.
MICHAEL  19 ani și de încredere – sunt două lucruri care se bat cap în cap.
VERA  Iar Maria nu are 17 ani.
MICHAEL  Da, dar măcar nu-i băiat.
VERA  Asta ce înseamnă, că doar femeile au voie să aibă grijă de copii -
MICHAEL  Înseamnă că n-o s-o las sub nici o formă pe Rebekka pe mâna unui puști pe care nu îl cunosc.
VERA  Nu e un puști.
MICHAEL  O mascul de 19 ani pentru mine e puști.
VERA  Poate n-ar fi rău ca din când în când fiica noastră să aibă ca persoană de referință un bărbat -
MICHAEL  Dar are ca persoană de referință un bărbat!
VERA  Care din păcate nu prea e lângă ea.
MICHAEL  Deci, asta e… A fost cumva, tot căcatul ăsta, ți se pare c-a fost cumva ideea mea?
VERA  Doar fiindcă te-ai mutat -
MICHAEL  M-am mutat. Nu m-am mutat -
VERA  - nu înseamnă că ești scutit de obligațiile de părinte -
MICHAEL  - tu m-ai dat afară -
VERA  Auzi, n-am timp -
MICHAEL  M-ai aruncat în stradă. Era luni dimineață -
VERA  - să stau cu fostul meu soț -
MICHAEL  Încă n-am divorțat, Vera -
VERA  - cu viitorul meu fost soț -
MICHAEL  Deci o ții așa până la sfârșit -
VERA  Pentru mine nu-i un sfârșit, pentru mine-i un început.
MICHAEL  A, cunoaștem placa. Opt ani a sufocat-o căsnicia, acum și-a câștigat libertatea…
VERA  Îmi pare rău că n-ai reușit să treci peste asta.

Lukas Bärfuss

Lukas Bärfuss (n. 1971) este fără-ndoială cel mai important dramaturg elvețian contemporan și unul dintre autorii de top din spațiul cultural de expresie germană, deja bine cunoscut și jucat și în afara acestuia. Până în 2016, opera sa îi adusese nu mai puțin de 18 premii și distincții literare, printre care și titlul de cel mai bun tânăr autor al anului 2003 conferit de Theater heute (pentru Nevrozele sexuale ale părinților noștri), Premiul pentru cel mai bun dramaturg al anului 2015 la Festivalul de la Mülheim, Berliner Literaturpreis (2013), Solothurner Literaturpreis (2014), Schweizer Buchpreis (Premiul elvețian al cărții). A scris în jur de 20 de piese de teatru, dar și nuvele, romane, eseuri. Piesele sale au fost traduse în engleză, franceză, spaniolă, italiană, rusă, letonă, lituaniană, suedeză, maghiară, greacă, română.

Website Lukas Bärfuss