TEATRU GERMAN CONTEMPORAN
Piese traduse în limba română | Daniel Call
Chimistul Sigi – genul savant distrat – și dinamica lui soție Sonni, proprietara unui boutique, își îndeplinesc visul de a-și cumpăra o proprietate departe de larma metropolei. Iar faptul că noua lor casă se află lângă aceea a lui Friedo, fratele lui Sigi, și a familiei acestuia, ar trebui să fie un avantaj, să fie garanția unei bune vecinătăți, sau măcar a uneia utile. Prin urmare, vor avea loc, încă de la început, vizite de împrietenire – nu atât între frați, cât între soțiile acestora. Doar că prăpastia culturală și de mentalitate e mult prea mare. Friedo e meșteșugar iar Frieda, consoarta lui, e casnică și mamă a cinci copii. S-ar zice că faptul că Frieda tocmai a-nceput să frecventeze, la universitatea populară, un curs despre istoria celui de-al treilea Reich ar fi de natură să-i lărgească orizontul cultural și astfel să înlesnească o eventualăî comunicare cu cuplul de intelectuali sofisticați de la oraș, în special cu Sonni. Dar, atunci când Sigi vorbește doar despre chimia lui, Friedo, despre prize și instalații sanitare iar Frieda, indiferent de context, vine cu întâmplări din perioada nazistă, e clar că ceva nu se leagă.
Iar când cuplul local îi sufocă pe orășeni cu bunăvoința lor, tensiunile încep să se manifeste tot mai vădit și apoi să escaledeze. Neînțelegând nimic din gusturile noilor vecini, din minimalismul cu care aceștia își amenajează casa, Frieda și Friedo vor începe să la care în casă piese de mobilier din magazia lor de vechituri, să le decoreze casa cu mileuri și bibelouri și postere care o oripilează pe Sonni. Un timp, ei încearcă să menajeze (in)sensibilitatea lui Friedo & Frieda, dar la un moment dat nu mai rezistă. Pur și simplu explodează. Iar conflictul e inevitabil. Și se transformă-n război. Un război total, cum ar spune cineva care tocmai învață istoria celui de-al treilea Reich.
Premiera absolută a avut loc în 1997, la Deutsches Schauspielhaus, Hamburg, piesa fiind montată ulterior și în câteva teatre din Franța și din alte țări.
Premiera românească a fost coprodusă de ARCUB și Teatrul Odeon și a avut premiera în 2011, la Odeon, în regia Marianei Cămărășanu și a Alexandrei Penciuc. O nouă montare a fost produsă în 2017, la Teatrul Victor Ion Popa Bârlad regia Octavian Jighirgiu.
Potsdamer Str. 87
10785 Berlin
bweyers@gallissas.com
Drepturile asupra versiunii românești îi aparțin traducătorului Victor Scoradeț
vicmarsco@yahoo.de
FRIEDA | Habar n-aveam că Hitler a gazat șase milioane de evrei. |
FRIEDO | Frieda s-a apucat de istorie. |
FRIEDA | Al dracului de mulţi. |
SONNI | Cafea? |
FRIEDA | La ora asta? |
SONNI | Mă gândeam şi eu că, după mâncare – |
FRIEDA | După care mâncare? |
SONNI | Mă rog, după tartine. |
FRIEDA | Tartine? |
FRIEDO | Marfă, ce de racorduri aţi schimbat aici. |
SIGI | N-a fost simplu. |
FRIEDO | Marfă, becurile astea frumoase. |
FRIEDA | Asta a fost mâncare? |
FRIEDO | Deosebirile sunt marfă de mari. |
SIGI | La fel ca-n chimie. |
FRIEDO | La fel ca-n electricitate. |
FRIEDA | Io am crezut că-s dăcât aperitivele. |
FRIEDO | Marfă, prizele astea frumoase. |
SONNI | Într-adevăr, e minunat să te învecinezi cu rudele. |
SIGI | Acum am să pufăi o pipuţă. |
SONNI | Vreau să spun, aşa, uşă-n uşă. |
FRIEDA | Dacă ştiam aşa, nu mai făceam io foame toată ziulica. |
FRIEDO | Fincă există electricitate pozitivă şi negativă, care se compune din sarcinile elementare. Încărcăturile negative şi pozitive exercită atracţie prin intermediul câmpului electric, încărcăturile identice se resping. |
FRIEDA | Pot să-mi fac neşte pâine cu unt? |
FRIEDO | Ăsta-i tot secretul. |
SIGI | Ştii, chimia studiază cu mijloace ştiinţifice compoziţia materiei gazoase, lichide şi solide, structura lor internă şi modificările la care sunt supuse, în plus şi legăturile între ele, asta înseamnă structura atomilor care alcătuiesc molecule. |
SONNI | Ştii, moda este un principiu universal de modelare a fenomenelor sociale şi care, printre altele, influenţează pe lângă îmbrăcăminte şi arta, comportamentul, podoabele şi amenajările interioare. Moda este o formă a gustului valabilă pe o perioadă limitată de timp, care pe de o parte individualizează, distanţează, diferenţiază, pe de alta uniformizează, colectivizează, asimilează. În societatea structurată pe clase, moda se arată numai în clasele superioare, în vreme ce în cele de jos, ea rămâne mai mult sau mai puţin aceeaşi în materie de vestimentaţie, limbă etc. etc. |
FRIEDA | Ştii, Adolf Hitler a fost al dracului de scârbos cu o logodnică a lui pe nume Eva Braun, cu care, înainte să-i tragă un glonţ în cap, s-a însurat mai întâi dar care cu toate astea nu a avut copii fincă nu mai era timp. El a dus un război care s-a numit al Doilea război mondial sau şi Războiul total şi în care au fost băgate al dracului de multe popoare ca America, Anglia şi Rusia, care s-au unit într-o alianţă, ceea ce e al dracului de aiurea fincă bolşevicii şi americanii nu puteau să se-nghită iar Stalin era un porc la fel de ordinar ca şi Hitler. |
FRIEDO | Beton de gol aici la voi. |
SONNI | Iubim enorm locul ăsta. Limpezimea spaţiului. Ambientul care respiră. |
FRIEDO | Nu zic nu... Doar că e beton de gol aici la voi. |
FRIEDA | Adolf Hitler era austriac, ceea ce e al dracului de ciudat, dacă te gândeşti că în rest nemţii nu prea-i înghiţeau pe străini. |
SIGI | Există 104 elemente chimice care au fiecare câte un număr, de la 1 la 104. |
FRIEDA | Hitler a fost şi la mititica, fincă a încercat să ajungă cancelar. Fără alegeri. P’ormă a scris romanu’ „Mein Kampf”, care la vremea aia a fost al dracului de citit, la fel ca Simmel sau ca Konsalik, azi. |
SIGI | Odată cu clownii au venit şi lacrimile. |
FRIEDO | Beton de frumoasă baia aia a voastră. |
SONNI | Nu-i tâmpit, Konsalik ăsta... |
FRIEDO | Cu closetul mare şi closetul mic... Closet de copii – unde nici n-aveţi copii, voi. |
SONNI | Ăla-i un bideu. |
FRIEDO | Da-da. Beton de franţuzesc, closetul vostru. |
FRIEDA | Trebuie să fi fost al dracului de pornit împotriva polacilor, Hitler. |
FRIEDO | Ce contează mai mult ca orice – fără marmură albă. Pe aici nu ne place marmura albă. Asta poate să ne scoată din sărite beton, pe aici, dacă vine unul şi se dă crocant cu marmură. |
(...) | |
FRIEDO | În grădină mai trebuie să faceţi ceva. Fincă nouă aici nu ne place dăloc cu buruieni şi plante crescute sălbatic şi-aşa. |
FRIEDA | Şi party-ul de inaugurare? Ce-i cu party-ul de inaugurare? |
SONNI | Serbăm numai într-un cerc foarte restrâns – |
FRIEDO | Atunci o să v-aduc piticu’ de grădină. |
FRIEDA | Io o să cos un tablou pentru peretele ăla – e încă al dracului de gol. |
FRIEDO | Păi fincă nu-i gata, Frieda, încă nu-s toate mobilele aici. |
FRIEDA | Încă nu vă spun ce-o să fie-n tablou. Totul în culori al dracului de plăcute, maro şi verde şi d-astea. |
FRIEDO | Io mai am şi un poster beton de comic pentru closet. |
FRIEDA | Cadourile vin la party-ul de inaugurare. |
FRIEDO | Îl am din 83, s-a dat ca reclamă. Io am pus mâna pe câteva duzini, pentru prieteni şi neamuri şi-aşa. |
FRIEDA | Duminică veniţi la noi la masă. O să avem friptură de porc şi rulade de viţel şi al dracului de multe crochete şi cartofi pai. Şi ăştia vin de la franţuji şi totuşi sunt buni. Ca să băgaţi şi voi ceva la ghiozdan. |
FRIEDO | Aici să trăieşte mult mai vesel ca la oraş. Aici fiecare să ştie cu fiecare. |
FRIEDA | Şi aici precis că n-o să mai munceşti mult timp, Sonni, acum, că staţi aici. Aici precis c-o să faci copii. |
SONNI | Nu vrem copii, Sigi şi cu mine, pentru că eu vreau să-mi păstrez boutique-ul iar Sigi conduce laboratorul. |
Daniel Call
Scriitorul, dramaturgul, regizorul și traducătorul Daniel Call (n. 1967 la Aachen) a studiat istorie, filozofie și teatrologie. A fost angajat ca autor și regizor al teatrelor din Aachen și Chemnitz. A scris peste 40 de piese de teatru și libretul operei Cuba libre, de Cong Su. În ciuda unei receptări critice adeseori rezervate, multe dintre piesele sale s-au bucurat de un remarcabil succes de public. A tradus, din engleză, piese ale unor dramaturgi precum Noel Coward, Israel Horovitz, Eric Woolfson, John Patrick Shanley. A făcut și filme, atât pentru televiziune cât și pentru marele ecran. Piesa lui pentru copii Frag nicht, Julchen (Nu întreba, Iulica), a fost distinsă în 2002 cu Premiul germano-olandez pentru teatru pentru copii.