TEATRU GERMAN CONTEMPORAN
Piese traduse în limba română | Esther Rölz

hide & seek – 2011

Paula are 13 ani și, în fiecare pauză, se refugiază în toaleta pentru fete de la ultimul etaj și încă mai colecționează animăluțe de jucărie pe care le depozitează într-o cutie de pantofi. În schimb, prietena ei Vanessa, cu un an mai mare, se machiază cu grijă și flirtează cu colegul ei Luca. Ascunsă într-una dintre cabine și trăgând cu urechea la ce se-ntâmplă-n jurul ei, Paula află că Luca este de fapt fiul femeii de serviciu de origine hispanică, care cântă tot timpul. Dar lui Luca îi este rușine să aibă o astfel de mamă și încearcă să păstreze secretul. Într-o pauză, Paula aude cum Luca intenționează să ascundă droguri sub pervazul ferestrei de la toaletă, adică exact acolo unde-și ascunde ea colecția de animăluțe.

Pentru Paula, Luca reprezintă un dublu pericol: acela ca el să descopere cutia în care ea încearcă să-și pună la adăpost copilăria de care nu vrea să se despartă, precum și acela de a o îndepărta de Vanessa, singura ei prietenă, care deja a făcut pași hotărâți spre următoarea vârstă a vieții ei. Prin urmare, cunoscând intențiile lui Luca de a vinde droguri în școală, ea-l șantajează s-o părăsească pe prietena ei. Până la urmă, însă, tot o pierde pe Vanessa, care-și va găsi repede un alt tip. Rămasă singură, Paula se apropie tot mai mult de mama lui Luca, femeia de serviciu a școlii. Iar Luca va descoperi și el cutia secretă a Paulei, conținând micile animale de plastic, dar și cu o fotografie a fratelui ei mai mare, alături de știrea morții acestuia. Moartea fratelui Paulei rămâne un mister: oare s-a aruncat intenționat de pe balcon, sau a fost un simplu și tragic accident?
„O piesă bine construită, cu tensiunea dramatică gradată atent, care-i ține pe cititori / spectatori cu sufletul la gură până la final. Și poate și un pic după... Esther Rölz este o excelentă cunoscătoare a sufletului adolescentin, a universului personajelor ei predilecte. Dialogurile ei sunt firești, protagoniștii – convingători iar problemele lor sunt abordate în așa fel încât interesează deopotrivă publicul tânăr și publicul adult.“ (Victor Scoradeț)
Distribuția: 3 femei, 2 bărbați

Premiera germană a avut loc în 2011, la Junges Staatstheater Wiesbaden, regia S. Schletter.

Premiera românească a fost produsă de Fundația Carta, în 2015, în regia lui Dragoș Câmpan.
Theaterstückverlag, Brigitte Korn-Wimmer & Franz Wimmer (GbR)
Mainzer Straße 5
80804 München
Tel.: +49 89 36101947
Fax +49 89 36104881
info@theaterstueckverlag.de

Drepturile asupra traducerii în limba română: Victor Scoradeț
vicmarsco@yahoo.de
5.  
   
PAULA Vanessa m-a minţit. Am văzut-o după ore – cu Luca. Nu-mi place să fiu minţită. Nimănui nu-i place să fie minţit. Odată, aveam nouă ani, eram singuri acasă – fratele meu şi cu mine. Părinţii noştri erau la operă – Wagner, Inelul. Fratele meu trebuia să aibă grijă de mine. Numai că atunci a venit Celia, prietena lui şi când au crezut că dorm, au plecat pur şi simplu la film. Şi doar promisese că rămâne acasă. Singură acasă – ăsta era lucrul cel mai rău, fiindcă mi-eră frică întotdeauna că or să iasă monştri din closet. El ştia asta, dar totuşi s-a dus. M-a minţit pur şi simplu şi s-a dus. Înainte nu m-a minţit niciodată. Dar de când cu Celia, chestia asta s-a schimbat.
   
6.  
  Începe pauza.
Hol: Gabriela spală pe jos. Cântă.
   
PAULA (Se duce la toaletă. Scoate o pungă nouă cu animăluţe de colecţie din geantă, ia cutia din ascunzătoare, rupe punguţa şi extrage o maimuţică.)   Rahat!   (Deschide cutia şi ia din ea două maimuţici identice; le aşează una lângă alta pe cutie, le contemplă şi începe să-şi mănânce sandviciul.)
PAULA (Maimuţică 1) – Ăsta seamănă cu mine!
(Maimuţică 2) – Ba nu, seamănă cu mine!
(Maimuţică 3) – Voi cine sunteţi?
(Maimuţică 1) – Eu sunt Luca Unu şi ăsta e Luca Doi.
(Maimuţică 2) – Şi tu eşti Luca Trei.
(Maimuţică 1) – Şi suntem la fel de bătuţi în cap. Nu-i aşa că-i frumos?
(Maimuţică 2) – Da, e frumos.
(Maimuţică 3) – Ce frumos.
   
  Vine Vanessa. Când intră, Paula se închide într-una dintre cabine.
   
VANESSA Paula?
PAULA - -
VANESSA Eu sunt.
PAULA - -
VANESSA Eşti okay?
PAULA Cară-te!
VANESSA E ceva interesant acolo?
PAULA Ce?
VANESSA Păsări flamingo care bat step gen?
PAULA Nu.
VANESSA Atunci ce? Cinematograf de closet?
PAULA Nu.
VANESSA Îmi pare rău. Trebuia să-ţi spun.
PAULA - -
VANESSA N-am îndrăznit.
PAULA - -
VANESSA (intră într-o cabină şi face pipi.) Sunt şi la tine texte d-alea tâmpite?
PAULA Ce?
VANESSA Ei, texte d-alea cretine.
„Bărbaţii sunt ca schilozii: puterea lor e în cârjă.”
PAULA Adică de ce e puterea lor acolo?
VANESSA Fată, Paula, e o cioacă. Uite încă una:
„Bărbaţii sunt ca discurile. Totul se învârteşte-n jurul găurii.”
PAULA Aha.
VANESSA Şi la tine?
PAULA Eu nu sunt bărbat.
VANESSA Vreau să zic, sunt şi la tine texte din astea?
PAULA Nu. Ba da. „Păsările din colivie visează la libertatea, păsările sălbatice zboară.”
VANESSA Altceva nimic?
PAULA Ei da, ştii, penisuri.
VANESSA Peniși. Ce vrea să-nsemne asta? Pluralul de la penis?
PAULA - -
VANESSA Sculate sau blegi?
PAULA Ce?
În erecţie sau nu?
PAULA Nu ştiu.
VANESSA Cum adică nu ştii?
PAULA Ia să văd.   (se uită pe deasupra peretelui despărţitor.)
VANESSA Mamă, e plin. Nu cumva te închizi acolo ca să te uiţi la puli sculate?
PAULA Nici măcar nu le-am observat.
VANESSA Cum adică, nu le-ai observat?
PAULA Nu m-am uitat la ele.
VANESSA Dar nu prea ai cum să nu le vezi, că-s peste tot.
PAULA Nu poţi să vorbeşti şi tu despre altceva?
VANESSA Eu? Tu eşti aia care te încui acolo între toate pulile alea.
PAULA Pleacă de acolo!
VANESSA De ce?
PAULA Fiindcă mai îmi vine.
VANESSA Şezi acolo de zece minute şi tot îţi mai vine?
PAULA Pleacă!
VANESSA De când nu mai am voie să mă uit la tine când te pişi?
PAULA De acum. Pleacă!
VANESSA Şi dacă nu mă car?  Atunci nu te mai pişi?
PAULA Ba da, pe tine. Tai-o!
VANESSA Vaca dracului!   (pleacă)
GABRIELA (se duce la toaletă; vrea să pună suluri noi de hârtie şi încearcă să deschidă uşa de la cabina Paulei)  Alo? Este acolo hârtia?
PAULA Da.
GABRIELA Bun. Nu folosește des toaleta aici. De aia multe ori nu aduc aici hârtie. Pare rău, trebuie economie timp.
PAULA - -
GABRIELA Vrei avem mai mult hârtia?
PAULA Nu, mulţumesc.
GABRIELA Bun. Înainte la asta, în alta şcoala, sunteam patru la patru etaje, aici doar două. Dar munca în timp acelaș.
PAULA - -
GABRIELA De aia io toaletă aici mai săream. Dar nu zici la nimeni.
PAULA Nu.
GABRIELA Tu mai aveai nevoie mult?
PAULA Ce?
GABRIELA Fincă trebuie curăţam.
PAULA Nu, nu. Am terminat.  (iese din toaletă)
GABRIELA Tu nu trage apă?
PAULA Nu, eu... e curat.
GABRIELA Tu plânge?
PAULA Guturai.
GABRIELA Tu fumează?
PAULA Nu.
GABRIELA (face curăţenie)    Bine. Fumat este tâmpenia. Cu fumat e ca cu alcool. Când fumam, tu nu singur, tu aveam ţigara. Dar ţigara se făceam fum şi atunci trebuiam ţigara nou şi ţigara nou iar se făceam fum. Totul se făceam fum, nimic nu rămâneam. Numai singurătate la fel. Când tu uitam în fum, poţi vedem singurătatea. Şi după ceaţa la singurătatea este om.
PAULA Eu nu sunt singură.
   
  Pauza ia sfârşit.
   
GABRIELA Eu da. Câteodat. Eu aveam dor la soţ. La dragoste. Dragoste face frumos la viaţa. Dragoste face vesel la om. Face ca să eşti alt om.
PAULA Ba nu, te face tehui de cap.
GABRIELA Aşa este. Face tehui de cap vesel alt om. Tu încă nu îndrăgostit?
PAULA Pot să mă lipsesc.
GABRIELA Asta bine. Te lipseşte este bine. Mereu.

Esther Rölz

Esther Rölz (n. 1973) a fost mai întâi actriță, și-ncă la o vârstă fragedă: copil fiind, a interpretat mai multe roluri principale în câteva producții de televiziune. După bac, a făcut o pregătire de editor de film, apoi a studiat actoria la Mozarteum, la Salzburger Schauspiel. După absolvire, s-a angajat mai întâi la Nationaltheater Weimar, apoi la teatrul din Wuppertal. Din 2005 lucrează ca actriță și autoare independentă. Primele ei piese i-au adus deja fiecare câte un premiu. La fel și cea mai recentă, 4YOUREYESONLY, distinsă cu premiul olandez-german pentru teatru de copii și tineret Kass & Kappes.