Este Nord Stream 2 o soluție ecologică pentru Europa?
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului „Unprejudiced” cu sprijinul Programului Parteneriatului Estic și al Ministerului Federal de Externe al Germaniei în ianuarie 2022.
Autori:
Ksenia Idrisova
Sashko Shevchenko
Gazoductul Nord Stream 2, construit de Rusia, ar putea începe să furnizeze gaze către Germania în a doua jumătate a anului 2022, conform declarației din decembrie 2021 a autorității de reglementare germane BNetzA. Cu toate acestea, în afară de procesul de certificare, care a fost suspendat, dar și de preocupările politice și de reglementare, există și temeri că gazoductul ar putea reprezenta o amenințare la adresa mediului.
În noul acord de coaliție din Bundestag, membrii parlamentului german s-au angajat oficial să elimine treptat utilizarea cărbunelui până în 2030, și nu până în 2038, așa cum se planificase anterior. Prin urmare, este foarte probabil ca în următorul deceniu să crească consumul de gaze naturale, acesta fiind considerat un combustibil de tranziție. Dar trebuie neapărat să fie gaz rusesc?
Este Nord Stream 2 sigur pentru mediu?
În feedback-ul dat la Bruxelles cu privire la taxonomia financiară durabilă a UE, guvernul german a reiterat că gazul natural este un combustibil de tranziție care va permite Germaniei „renunțarea rapidă la cărbune și, astfel, realizarea de economii de CO2 pe termen scurt“.
În esență, importul de gaze din Rusia ar putea submina obiectivul unei tranziții ecologice, avertizează principalul expert ucrainean în programe energetice de la Centrul Razumkov din Ucraina, Maksym Bilyavskyy.
„Se știe că producția de gaz din Rusia este vinovată de creșterea emisiilor de CO2, oxizi de azot și sulf din pricina soluțiilor tehnologice imperfecte de utilizare a gazului petrolier asociat... Așadar, există probleme în ceea ce privește neutralitatea emisiilor de carbon în timpul producției de gaz în Rusia“, a declarat Bilyavskyy pentru Goethe-Institut.
Și conductele subacvatice, așa cum va fi Nord Stream 2, fac ca transportul de gaze să fie neprietenos cu mediul: conductele subacvatice generează cele mai mari emisii de gaze. Din cauza presiunii ridicate, o cantitate mai mare de gaz transportat prin Nord Stream 2 se va scurge direct în apă, consideră expertul: „Prin urmare, Nord Stream nu va ajuta absolut deloc la decarbonizare, ci dimpotrivă, va încetini acest proces”.
Activista de mediu rusă Margarita Kaurova este de acord. Pagubele provocate de gazoduct pot apărea nu doar de pe urma extracției propriu zise, ci și de pe urma transportului, declară ea, acesta fiind însoțit de exploatări forestiere, care pun în pericol zonele protejate, creează segmente defrișate care traversează zonele împădurite și încălcă drepturile populației locale.
„Chiar și în cele mai perfecte condiții, nu există nicio garanție că această conductă va fi utilizată corect în viitor. Chiar și cea mai mică defecțiune poate duce la distrugerea unor ecosisteme întregi“, a declarat Kaurova pentru Goethe-Institut.
Există, de asemenea, și problema tasării fundului mării – o problemă similară cu ceea ce s-a întâmplat cu câmpul Ekofisk la mijlocul anilor 1980. Fundul mării poate coborî pe parcursul a zeci de ani, dar acest lucru poate fi accelerat involuntar prin extracții subacvatice. Nu este clar dacă există suficiente studii pentru a evalua situația din Marea Baltică și pentru a preveni riscurile pentru mediu.
În ceea ce îl privește, Kremlinul a respins în mod repetat orice alegație cum că Nord Stream 2 ar putea dăuna mediului sau ar putea submina tranziția ecologică, declarând că aceste preocupări sunt eminamente politice.
Președintele rus Vladimir Putin a avertizat asupra faptului că nu este cazul unei „înarmări” a agendei internaționale în ceea ce privește clima, în beneficiul intereselor economice sau politice ale unor anumite țări. El i-a acuzat pe activiștii de mediu că urmăresc o agendă politică, în loc să se uite la fapte - bunăoară, că gazul natural rusesc are o amprentă de carbon de trei ori mai mică decât GNL-ul din SUA.
În schimb, oficialii americani susțin că gazoductul rusesc este periculos, întrucât transportă gaze care sunt „cele mai murdare forme de gaz de pe Pământ, fără nicio siguranță în ceea ce privește emisiile de metan“. Conform unui studiu din 2019, realizat de Laboratorul Național de Tehnologie al SUA, gazul rusesc are cu până la 22% mai multe emisii de gaze cu efect de seră decât cărbunele european, în timp ce GNL-ul livrat din SUA în Europa au cu până la 56% mai puține emisii decât cărbunele.
Președintele Putin a subliniat cu numeroase ocazii că Rusia urmărește să consolideze securitatea energetică a întregului continent european, implementarea Nord Stream 2 urmând să asigure o reducere considerabilă a emisiilor de gaze cu efect de seră.
În discursul ținut la reuniunea din octombrie a Clubului de Discuții de la Valdai, Putin a vorbit despre beneficiile pentru mediu ale Nord Stream 2, pe care l-a descris ca fiind o „conductă de ultimă generație“: „Nu ai niciun fel de emisii atunci când transporți gaze pe fundul Mării Baltice... Emisiile Nord Stream 2 sunt de 5,6 ori mai mici față de tranzitul de gaze din Ucraina, pentru că sistemul de acolo este vechi, fiind utilizat încă din perioada sovietică”.
Cât de important este Nord Stream 2 pentru acoperirea necesarului de gaze al Europei?
Dependența de gazul rusesc a fost principala preocupare a Europei în materie de securitate energetică, potrivit think-tank-ului Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR). Urmărind o strategie de diversificare a infrastructurii de gaz, Europa urmărește să își reducă dependența de Rusia ca furnizor principal de gaz.
UE și Germania, în special, nu au nevoie de conducte suplimentare pentru a-și satisface necesarul de gaz, constată experții Franziska Holz și Claudia Kemfert de la Institutul German pentru Cercetare Economică. Acestea menționează gazul natural lichefiat (GNL) american printre posibilele surse de gaz de care Europa ar putea avea nevoie.
Potrivit Annalenei Baerbock, ministrul german al afacerilor externe, o investiție în sistemul ucrainean de transport de gaze, care poate transporta pe viitor gaz nefosil de hidrogen, este mai justificată decât investiția în Nord Stream 2, care este proiectat să transporte doar gaze naturale.
Susținătorii Nord Stream 2 susțin, în schimb, că gazoductul va spori securitatea aprovizionării de-a lungul nesigurei și volatilei perioade de tranziție, care va solicita sistemul de transport al gazelor. Totodată, potrivit modelului de optimizare realizat de Institutul de Economie Energetică de la Universitatea din Köln, Nord Stream 2 va reduce, de asemenea, prețurile en gros ale gazului pentru consumatorii europeni, sporind concurența între GNL și gazul rusesc. Mai mult, studiul sugerează că este posibil ca prețurile la electricitate să scadă și ele dacă este pus în funcțiune sistemul de conducte Nord Stream 2.
Politica climatică și securitatea aprovizionării trebuie să ajungă la un echilibru, deși acest lucru este dificil. „O protecție mai ridicată a climei creează, la rândul ei, noi oportunități, dar și noi provocări în ceea ce privește securitatea aprovizionării... Sistarea proiectului Nord Stream 2 din motive de politică climatică ar putea constitui o intervenție importantă în lanțul valoric al gazului“, afirmă reprezentanții Institutului German pentru Afaceri internaționale și de Securitate.
Este acesta un instrument de influență geopolitică?
Deși Rusia îl promovează ca fiind un proiect comercial, mulți se tem că gazoductul Nord Stream 2 va fi folosit ca un instrument de influență geopolitică menit să submineze tranzitul de gaze prin Ucraina.
Țările cu resurse energetice abundente își folosesc adesea exporturile de energie nu doar în scopuri economice, ci și „pentru a pedepsi sau pentru a recompensa, acest lucru afectând atât statele de tranzit, cât și consumatorii finali“, potrivit unui studiu al Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European (AFET). „Obligațiile contractuale restrictive” fac imposibilă revânzarea gazului de către cumpărător sau achiziția acestuia de pe un alt traseu de gazoduct. „Astfel de clauze contractuale permit Rusiei să mențină piața europeană fragmentată, permițând Gazprom să ofere prețuri diferite diferiților cumpărători”, susțin autorii studiului.
Afaceri Externe a Parlamentului European (AFET). „Obligațiile contractuale restrictive” fac imposibilă revânzarea gazului de către cumpărător sau achiziția acestuia de pe un alt traseu de gazoduct. „Astfel de clauze contractuale permit Rusiei să mențină piața europeană fragmentată, permițând Gazprom să ofere prețuri diferite diferiților cumpărători”, susțin autorii studiului.
Guvernul ucrainean și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că lansarea Nord Stream 2 va amenința industria energetică ucraineană și securitatea financiară a țării.
Aceste îngrijorări au condus, până la urmă, la încheierea, în iulie 2021, a unui acord între SUA și Germania, în care părțile s-au angajat să ajute Ucraina să obțină taxe de tranzit odată cu punerea în funcțiune a gazoductului Nord Stream 2.
SUA sunt un opozant ferm al Nord Stream 2. Pe de o parte, consideră că gazul rusesc este o pârghie geopolitică, iar pe de altă parte, ele însele furnizează gaze Europei. În fapt, în ianuarie 2022 aproximativ 45% din importurile de GNL ale Europei proveneau din SUA.
Ce se mai poate face?
Pentru a găsi un combustibil de tranziție bun, expertul ucrainean în programe energetice Maksym Bilyavskyy sugerează că Germania ar trebui să înlocuiască gazul rusesc cu combustibil din Azerbaidjan și să utilizeze gazoductul TANAP, care vinde deja gaze în Europa din 2020. Azerbaidjanul a confirmat că este pregătit să furnizeze mai mult gaz Europei în caz de urgență.
Totodată, Bilyavskyy susține că sistemul ucrainean de transport de gaze, care este în prezent o rută-cheie a gazului rusesc în UE, va fi mai flexibil și va avea o capacitate mai mare decât Nord Stream 2.
Pur și simplu nu este nevoie de un gazoduct suplimentar precum Nord Stream 2 pentru a acoperi necesarul european de gaze naturale.
Conform comenzilor pentru 2021-2024, Gazprom va utiliza doar aproximativ 40 de miliarde de metri cubi din capacitatea gazoductului ucrainean pe an, lăsând neutilizate peste 100 de miliarde de metri cubi. Asta înseamnă aproape de două ori mai mult decât ar trebui să acopere Nord Stream 2 - cele 55 de miliarde de metri cubi. „Peste 100 de companii europene rezervă capacitățile depozitelor de gaze ucrainene, inclusiv serviciile de transport. Nord Stream 2 nu va reuși niciodată să facă acest lucru“, susține expertul.
Nord Stream 2 pare să devină mai degrabă un substitut pentru traseele de tranziție ale conductelor de gaz existente, decât o completare la acestea. Prin urmare, în cazul în care gazoductul rusesc nu va fi utilizat pentru a crește efectiv exporturile de gaze către Germania, construcția sa nu are prea mult de-a face cu tranziția ecologică.
