100 de ani de Bauhaus
Opt lucruri pe care trebuie să le cunoașteți despre mișcarea Bauhaus
![Fotografie de grup a maeștrilor stilului Bauhaus în Dessau (1926) Fotografie de grup a maeștrilor stilului Bauhaus în Dessau (1926): de la stânga la dreapta: Josef Albers, Hinnerk Scheper, Georg Muche, László Moholy-Nagy, Herbert Bayer, Joost Schmidt, Walter Gropius, Marcel Breuer, Wassily Kandinsky, Paul Klee, Lyonel Feininger, Gunta Stölzl și Oskar Schlemmer.](/resources/files/jpg743/aufmacher-formatkey-jpg-default.jpg)
Fotografie de grup a maeștrilor stilului Bauhaus în Dessau (1926): de la stânga la dreapta: Josef Albers, Hinnerk Scheper, Georg Muche, László Moholy-Nagy, Herbert Bayer, Joost Schmidt, Walter Gropius, Marcel Breuer, Wassily Kandinsky, Paul Klee, Lyonel Feininger, Gunta Stölzl și Oskar Schlemmer. | Foto (detaliu): © picture alliance akg images
Design minimalist, simplitate și eficiență - cum stilul Bauhaus a vrut să schimbe viața.
De Nadine Berghausen
Utopia omului nou
Stilul Bauhaus avea drept obiectiv declarat nici mai mult și nici mai puțin decât sprijinirea comunități prin artă. Un obiectiv ambițios. Stilul Bauhaus visa ca prin intermediul artei aplicate să poată servi ”omului nou”. Pentru Walter Gropius, primul director și fondatorul școlii de artă Bauhaus, acest lucru însemna, printre altele, împletirea strânsă a diferitelor discipline artistice și meșteșugărești. Obiectele concepute trebuiau să fie croite după procesele de producție, pentru a putea fi fabricate ieftin și rapid. Designul bun trebuia să redevină accesibil în Germania, a cărei economie se afla la pământ în urma Primului Război Mondial.Spiritul Bauhaus
Conceptul duce cu gândul la o comunitate pașnică de artiști. Să ne imaginăm că în zilele noastre, artiști renumiți - un designer grafic, un arhitect, un creator de modă, un DJ, un artist de scenă și un fotograf - sunt aduși împreună la o școală de artă, izolată, unde trăiesc, predau și dezvoltă idei noi pentru o societate mai bună, dispunând de mijloace financiare limitate. Însă realitatea de la Weimar nu aducea nici pe departe a comunitate creativă armonioasă. Pictorul Josef Albers povestea că artiștii nu au putut cădea de acord asupra niciunui aspect. „Atunci când Vasili Kandinsky zicea Da, eu ziceam Nu, iar când el zicea Nu, eu spuneam Da.” Acest haos artistic era exact ceea ce Gropius își dorea pentru școala sa. ”obiectivul stilului bauhaus este tocmai a nu fi un stil, a nu fi un sistem, o dogmă sau un canon, o rețetă sau o modă! va fi viu atâta timp cât nu se va agăța de formă, ci va căuta fluidul vieții în spatele formei în schimbare!”De la revoluția în design la școala de arhitectură
Prima perioadă a mișcării Bauhaus de la Weimar (1919 – 1925) a fost marcată de entuziasm și de dorință de acțiune. Gropius a încercat să concentreze ideile și să înființeze ateliere. În timp ce la Weimar se mai experimenta cu idei, la Dessau (1925 – 1932), cel de-al doilea director, Hannes Meyer, a început să taie din costuri. Pentru considerații despre culori și forme de bază lipseau banii, astfel încât atenția s-a mutat pe dezvoltarea conceptelor de construcții sociale. Meyer a vorbit despre o „proletarizare“ a stilului Bauhaus. Într-un final, la Berlin (1932 – 1933), sub conducerea lui Ludwig Mies van der Rohe, mișcarea a lăsat definitiv în urmă ideea inițială de a obține efecte sinergice între disciplinele artistice. Bauhaus a devenit, astfel, o școală de arhitectură.![Fotografie de grup a maeștrilor stilului Bauhaus la Dessau (1926) Fotografie de grup a maeștrilor stilului Bauhaus la Dessau (1926): de la stânga la dreapta: Josef Albers, Hinnerk Scheper, Georg Muche, László Moholy-Nagy, Herbert Bayer, Joost Schmidt, Walter Gropius, Marcel Breuer, Wassily Kandinsky, Paul Klee, Lyonel Feininger, Gunta Stölzl și Oskar Schlemmer.](/resources/files/jpg743/artikelbild1-formatkey-jpg-default.jpg)
scrierea cu minuscule
![Bauhaus-Plakat von 1929 Bauhaus-Plakat von 1929](/resources/files/jpg743/artikelbild2-formatkey-jpg-w245.jpg)
Femeile și mișcarea Bauhaus
![Fotografie de grup a clasei de țesătorie a Guntei Stölzl (cu cravată) în jurul anului 1927 Fotografie de grup a clasei de țesătorie a Guntei Stölzl (cu cravată) în jurul anului 1927](/resources/files/jpg743/artikelbild3-formatkey-jpg-w245.jpg)
Petreceri costumate sălbatice
Cine crede că sub umbrela Bauhaus s-au ascuns numai avangardiști serioși care aveau în cap numai forme geometrice și formule abstracte, se înșeală amarnic. Mișcarea Bauhaus a făcut furori nu numai prin designul său minimalist și revoluționar, ci și prin petrecerile legendare cu tematică și costumate, și prin serile dansante și de teatru. Săptămâni la rând, se lucra la costumele extravagante, se confecționau peruci și se repetau pași de dans. Au fost puse în scenă piese precum Figurale Kabinett (în trad. Cabinetul figural), o parodie despre progres și tehnologie, sau Das Triadische Ballett (în trad. Baletul triadic), un amestec grotesc de dans, teatru și pantomimă. Austeritatea stilului Bauhaus era numai unul dintre aspectele vieții de la Weimar, Dessau și Berlin.![Orchestră Bauhaus, 1930 Orchestră Bauhaus, 1930](/resources/files/jpg743/artikelbild4-formatkey-jpg-default.jpg)
Ridiculizare
Adepții mișcării Bauhaus nu au avut mult de așteptat până când au început a fi ridiculizați din cauza ideilor lor neobișnuite și a separării de tradiție. Filozoful Theodor W. Adorno numea casele cu acoperișul plat „conserve“, iar pictorul olandez Theo van Doesburg afirma sarcastic că stilul Bauhaus proiectează ”marmeladă expresionistă”. La rândul său, filozoful Ernst Bloch percepea această formă de artă ca ”lipsită de istorie”. Însă poate tocmai această puternică reacție negativă a constituit o parte a succesului.![Casă cu acoperiș plat construită în 1926/27 în cartierul stil Bauhaus Dessau-Törten Casă cu acoperiș plat construită în 1926/27 în cartierul stil Bauhaus Dessau-Törten](/resources/files/jpg743/artikelbild5-formatkey-jpg-default.jpg)
Comentarii
Comentează