Friedrich Rebhuhn și Grădina Cișmigiu
Grădina Cișmigiu din București este cel de-al doilea parc public al capitalei României (început în 1845, inaugurat în 1854), după Grădina Publică de la Șosea (Grădina Kiseleff – începută în 1843, inaugurată în 1847), și unul dintre cele mai vechi și, totodată, mai complexe amenajări peisagistice din cele două principate românești aflate la sud și la est de Carpați.
De istoria Cișmigiului se leagă numele mai multor grădinari-peisagiști de origine germană: Carl Friedrich Wilhelm Meyer, Wilhelm Knechtel, Friedrich Rebhuhn, cu toții având o carieră bogată nu doar în România, ci și în alte colțuri ale Europei sau chiar în America Centrală. Dacă amenajarea inițială a purtat semnătura lui Carl Meyer, imaginea de astăzi a parcului din centrul Bucureștilor se datorează în mare parte grădinarului-peisagist Friedrich Rebhuhn.
Școlit în Germania, Franța, Anglia și Elveția, Friedrich Rebhuhn a ajuns la București în jurul anului 1910 și a rămas în România până în 1957, fiind implicat încă de la început în numeroase proiecte de reamenajare a unor parcuri și grădini publice din capitală și din mai multe orașe ale țării (Grădina Kiseleff – București, Parcul Coloanei fără Sfârșit – Târgu Jiu, Parcul Copou – Iași, Parcul Crâng – Buzău ș.a.), precum și în lucrări de întreținere, reamenajare și de extindere a unor grădini private, între acestea inclusiv grădini regale (parcul castelului Peleș, parcul palatului Cotroceni, parcul de pe domeniul regal Scroviștea etc.).
În ceea ce privește Cișmigiul, începând cu anii 1910-1920, Friedrich Rebhuhn a modificat numeroase zone ale parcului și a amenajat noi spații care au intrat, în timp, în alcătuirea sa (ex.: Aleea Pergolelor sau grădina din jurul lacului mic din nordul parcului). Cele mai interesante creații ale grădinarului-peisagist de origine germană au fost însă reprezentate de reconfigurarea axului monumental dintr-un aliniament cu trei alei paralele și plantații duble de arbori într-un boulingrin dublat de două alei paralele cu plantații de tei cu coroane tunse sub formă de cub, de crearea „Zonei șahiștilor” și a „Rondului Roman” (din 1943 Rotonda Scriitorilor) și, nu în ultimul rând, de construcția ruinei false din capătul de nord al parcului.
Pe lângă astfel de lucrări de anvergură, Friedrich Rebhuhn a realizat proiecte de mobilier și decorațiuni pentru diferite zone ale Cișmigiului – în parte implementate, în parte rămase la nivel de schițe și de idei – plantații de arbori, arbuști și flori, inclusiv ample inventare și a realizat studii dedicate parcului și componentei vegetale a acestuia.
Izvoare:
Alexandru Mexi, Raluca Zaharia, Friedrich Rebhuhn și Grădinile României, București, 2020, Arhivele Naționale ale României, Arhiva Muzeului Național Peleș, Arhiva Institutului Național al Patrimoniului
Autor: Landschaftarhitekt Dr. Alexander Mexi
