Vechi și nou pentru romii din Republica Moldova
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului „Unprejudiced” cu sprijinul Programului Parteneriatului Estic și al Ministerului Federal de Externe al Germaniei în toamna anului 2022.
Autoare: Irina Radu
Republica Moldova este un stat multietnic. Romii sunt unul dintre cele mai dezavantajate grupuri minoritare din țară. Majoritatea familiilor de romi trăiesc în sărăcie și nu au acces la servicii de bază. Cu toate acestea, organizațiile neguvernamentale și mediatorii comunitari contribuie la îmbunătățirea modului de viață al romilor.
Majoritatea familiilor de romi trăiesc în sărăcie și nu au acces la servicii de bază.
Potrivit Organizației Internaționale a Muncii, romii sunt de două ori mai predispuși să trăiască în penurie decât celelalte etnii. Un raport a concluzionat că romii din Republica Moldova se confruntă cu un nivel ridicat al șomajului. Silviana Feraru, secretarul general al coaliției „Vocea Romilor“, spune că majoritatea romilor din mediul rural se înregistrează în structura teritorială doar pentru a obține statutul de șomer și pentru a beneficia de asigurare de sănătate gratuită și de dreptul la asistență socială. Coaliția „Vocea Romilor“ este o platformă națională a 35 de asociații publice de romi din Republica Moldova, care promovează îmbunătățirea vieții romilor prin implementarea politicilor publice.
Mediatori comunitari puțini, dar progrese vizibile
„Angajații oficiali sunt mediatorii comunitari, și anume romii, care lucrează în administrația publică locală – în prezent sunt 48 de astfel de angajați. Mulți dintre romii care lucrează oficial nu își recunosc identitatea etnică întrucât ei cred că pot fi discriminați sau concediați“, spune Feraru, ea însăși mediator comunitar la Primăria Cărpineni, raionul Hîncești. Cu toate acestea, potrivit Raportului actualizat din 2021 privind cartografierea localităților dens populate de romi din Republica Moldova, se menționează că 82 de mediatori ar trebui să activi în 63 de localități.
Conform recensământului din 2014, romii reprezentau 0.3 la sută din populația Republicii Moldova și erau estimați la 9.300 de persoane. În 2021, au fost înregistrați peste 27.000 de romi, potrivit datelor din Raportul actualizat.
„Din 90 la sută dintre romii înregistrați ca șomeri, 90 la sută nu aveau calificări“, a declarat un oficial al Ministerului Muncii pentru Teleradio-Moldova în august 2022. Mulți romi lucrează neoficial ca tinichigii, fierari, meșteșugari, zilieri pe șantiere și în comerț.
Viață în precaritate
Potrivit unui raport din 2011 privind drepturile romilor realizat de Centrul Național al Romilor, romii trăiesc în așezări compacte la periferia satelor, adesea în condiții nestandardizate, sau sunt împrăștiați în sate și orașe. În orașele Otaci, Soroca, Edineț, Rîșcani și satul Vulcănești s-au înregistrat cele mai numeroase populații de romi. „În așezările compacte de romi există o sărăcie mai mare, în timp ce romii împrăștiați sunt asociați cu majoritatea cetățenilor“, spune Silviana Feraru.
„Romii se luptă să supraviețuiască. Nu au condiții de viață adaptate nevoilor lor. De exemplu, în gospodăriile rome nu există zonă pentru pregătirea temelor pentru acasă ale copiilor, nu există apă sau toaletă. Majoritatea romilor trăiesc la limita sărăciei. Femeile rome nu au oportunități de dezvoltare personală sau profesională, iar cele mai multe dintre ele stau acasă și au grijă de gospodărie“, spune secretarul general al coaliției „Vocea Romilor“.
Feraru consideră că situația economică din Republica Moldova afectează enorm îmbunătățirea vieții romilor. Criza energetică își lasă amprenta asupra vieții majorității cetățenilor, în special a romilor săraci.
Tendințe sporite în materie de migrație
Mulți romi părăsesc Republica Moldova din cauza sărăciei generale. Acest lucru ar putea fi declanșat și de sentimentul de „non-apartenență“ care a apărut în rândul romilor din cauza discursului și a practicilor discriminatorii. Dar ONG-urile și mediatorii comunitari joacă un rol esențial în crearea unui nou „împreună“.
Feraru crede că romii migrează pentru că nu au un venit stabil în Republica Moldova. În 2021, au fost înregistrați 2.124 de migranți romi. „Cei mai mulți dintre ei merg în Germania și cer azil politic. Stau o vreme și se întorc la țară. Alții își câștigă existența ca muncitori necalificați pe șantiere, se întorc, investesc în propriile proprietăți și apoi emigrează din nou. Stabilitatea economică a romilor lipsește atât în străinătate, cât și în Republica Moldova, pentru că nu știu cum să gestioneze veniturile acumulate“, explică ea. Nu există nicio formare pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul romilor pentru a reduce migrația, iar problema mai mare ar fi analfabetismul în rândul adulților.
ONG-urile și mediatorii comunitari joacă un rol esențial în crearea unui nou „împreună“.
Dialog cu autoritățile, stereotipuri și ascunderea identității etnice
„Dacă mediatorul comunitar rom este mai activ și mai dornic să schimbe situația, iar autoritățile sunt mai deschise față de comunitatea romă, cele două grupuri lucrează împreună“, spune Silviana Feraru. Din păcate, mediatorii comunitari nu sunt angajați în toate locurile în care trăiesc romii.
Coaliția „Vocea Romilor“ este bine conectată și cooperează și cu autoritățile din Transnistria. Inegalitățile cu care se confruntă romii din regiune, cum ar fi lipsa accesului la educație, locuri de muncă, locuințe și documente, le caracterizează situația. Pentru a îmbunătăți mijloacele de trai și vizibilitatea romilor de acolo, au fost luate măsuri pentru a împuternici oameni să lucreze ca mediatori comunitari.
Cu toate acestea, există situații în care autoritățile din Republica Moldova acționează în mod discriminatoriu față de romi. Potrivit studiului din 2012 „Human rights of Roma and Travellers in Europe“ realizat de Comisia UE pentru Drepturile Omului, declarațiile anti-romi, cum ar fi incitare la ură, discriminare, stereotipuri sau generalizări cu privire la criminalitate au fost înregistrate și în Republica Moldova. Prin urmare, mulți romi refuză să-și recunoască originile de teama respingerii de către populația majoritară. „Nu există pădure fără uscături. Mai ales în cazul nostru, nu putem spune că toți romii sunt la fel. Sunt romi care își cunosc drepturile și se pot apăra în diferite situații“, spune Silviana Feraru de la coaliția „Vocea Romilor“.
Romii din Republica Moldova și refugiații romi din Ucraina
Romii din Ucraina s-au grăbit să ajungă la granița deschisă a Republicii Moldova și au intrat în țară chiar și fără acte, potrivit unui articol din martie 2022 al European Roma Rights Centre (ERRC). Republica Moldova a preluat peste 420.000 de refugiați din Ucraina – cel mai mare aflux de refugiați în ceea ce privește numărul pe cap de locuitor al oricărei țări gazdă – potrivit unui raport al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din țară.
Cu toate acestea, refugiații romi ucraineni din Republica Moldova se confruntă cu atitudini ostile și discriminatorii din partea altor ucraineni, cetățeni moldoveni și autorități. „Cred că există neglijență din partea statului ucrainean față de romi. Mulți romi nu au documente legale. Există, de asemenea, un număr mare de căsătorii timpurii. Situația romilor din Republica Moldova este mai bună“, spune secretarul general al coaliției „Vocea Romilor“.
Autoritățile moldovene i-au adăpostit pe cei mai mulți refugiați romi separat de alții care fugeau de războiul din Ucraina, a declarat Human Rights Watch (HRW). Potrivit unui raport al ERRC, mulți dintre romi au fost întorși de la granițele cu alte țări pentru că nu aveau documentele necesare. Ca urmare, aceștia au fost blocați în centrele de primire din Republica Moldova, unde s-au confruntat cu condiții de viață precare și cu lipsa hranei.
Human Rights Watch a dezvăluit că, de la jumătatea lunii martie 2022, aproape toți refugiații romi au fost cazați într-o clădire abandonată a Facultății de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrație Publică (FRISPA), precum și în arena sportivă Manej.
Potrivit reportajului HRW, autoritățile orașului au refuzat să accepte mai multe familii de romi din Ucraina la MoldExpo în Chișinău – cel mai mare centru de primire a refugiaților din țară. În unele cazuri, refuzurile ar fi fost justificate cu pretexte precum lipsa spațiului sau lipsa documentelor.
Decizia Uniunii Europene din 4 martie de a activa Mecanismul de Protecție Temporară urmărește să faciliteze intrarea în UE a tuturor refugiaților din Ucraina. Acest mecanism permite polițiștilor de frontieră să relaxeze controalele, chiar dacă există o lipsă de documente de călătorie. În martie, ERRC a declarat că această relaxare nu s-ar fi aplicat în cazul refugiaților romi apatrizi de la granița cu Republica Moldova.
Cu toate acestea, s-au adus îmbunătățiri în acordarea de asistență refugiaților romi ucraineni din Republica Moldova în ceea ce privește cazarea și tratamentul la frontiera cu țările UE. „ONG-urile comunităților de romi din Republica Moldova însoțesc refugiații romi încă de la începutul războiului. Ne-am implicat în asigurarea adăpostului, a hranei și a altor necesități în funcție de posibilitățile noastre. Fără implicarea mediatorilor și a ONG-urilor rome, situația refugiaților ar fi rămas instabilă. Acum refugiații romi sunt sprijiniți, sunt cazați în centre, iar pentru mulți dintre a fost facilitată plecarea în UE. Totul s-a întâmplat prin colaborarea cu autoritățile locale și centrale“, spune Feraru.
Măsuri pentru un mai bun sprijin al romilor
Secretariatul coaliției „Vocea Romilor“ este implicat în elaborarea Planului de Acțiuni pentru Susținerea Persoanelor de Etnie Romă încă din 2016. Din anul 2020, a colaborat cu autoritățile centrale din Moldova pentru a dezvolta Programul pentru Susținerea Populației de Etnie Romă pentru anii 2022-2025. Acest document a fost aprobat de Guvern la începutul lunii august 2022. Potrivit portalului Guvernului Republicii Moldova, Programul pentru Susținerea Populației de Etnie Romă pentru anii 2022-2025 prevede o serie de măsuri pentru facilitarea accesului romilor în câmpul muncii, inclusiv în sectorul public. De asemenea, promovează inițierea programelor de formare profesională și dezvoltarea antreprenoriatului în rândul populației rome. Programul urmărește, de asemenea, să faciliteze accesul la educație, sănătate și alte servicii publice fără discriminare și să promoveze participarea activă a romilor la viața publică și socială din țară. „Întrucât cunoașterea numărului de romi joacă un rol important în îmbunătățirea situației romilor, am solicitat, de asemenea, luarea de măsuri pentru implicarea mediatorilor comunitari în procesul de recensământ. Și acest aspect a fost inclus în Programul pentru Susținerea Populației de Etnie Romă pentru anii 2022-2025“, spune Feraru.
Agenția Relații Interetnice din Republica Moldova a declarat că Programul pentru Susținerea Populației de Etnie Romă, cât și Programul privind Implementarea Strategiei de Consolidare a Relațiilor Interetnice pentru perioada 2022-2025, fac parte din capitolul 9 al Planului de acțiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
